Blog Archives

doi-la-suta-2018-2-12% pentru Asociația Visum se depune prin intermediul prevederii 2% din Codul Fiscal. Orice contribuabil poate direcționa 2% din impozitul anual pentru Visum. Suma nu reprezintă o donație sau o sponsorizare, ci este o parte a impozitului deja achitat, care poate fi direcționat.

Descarcă formularul 230-Visum-2018 (pentru cei cu venituri din salarii) sau formularul 200-Visum-2018 (pentru cei cu venituri din alte surse: Activități independente; Cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile, realizate în calitate de proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal; Activități agricole pentru care venitul net se stabilește în sistem real; Câștiguri rezultate din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare; Câștiguri din operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract) și depune-l până pe 25 mai 2018 la administrația fiscală de care aparții. Datele asociației sunt deja completate, mai trebuie completate doar datele contribuabilului și semnătura.

Ce am urmărit în 2017:

 1. Vizită de studiu în Olanda

2. Probleme de urbanism:
– dezvoltări imobiliare și documentații de urbanism pentru Dealul Warthe
dezbatere dezvoltare imobiliară Maurer
Imobil strada Zarand, nr. 3, Brașov
Imobil strada Bobâlna, nr. 21
Parcarea Hirscher
Pavajul de la Gara Brașov
Parcarea pe trotuare pe strada ND Cocea Brașov
Iluminatul public pe Aleea Tiberiu Brediceanu
– Depus punct de vedere pentru PUG

3. Problemele legate de transportul public:
Contractul de Servicii Publice încheiat între Municipiul Brașov și RATBV SA
Dezbaterea „Transportul Electric din Brașov – Trecut, Prezent și Viitor”
Depus Memoriu cu privire la sistemul de troleibuz din Municipiul Brașov

4. Dezbatere despre viitorul demografic și urbanistic al Brașovului „Oraș magnet sau Oraș șantier?”

5. Analiza accidentelor în Brașov pe ultimii patru ani

6. Evoluția Aeroportului Brașov și am publicat toate documentele cu privire la acest obiectiv, inclusiv o filmare de la prezentarea Studiului de fundamentare

7. Expoziții de ilustrații semnate Amelie Sophie

8. Workshop scriere CV pentru liceeni

No Comments

fericire 3Articolul este continuare la Fericire la locul de muncă?.

Fericirea ocupă un spaţiu în care ar trebui să fie înţelegerea/acordul. Este de fapt substituent pentru asumarea responsabilităţii, competenţei. Perspectiva fericirii, a lui „îmi place ce fac”, nu o extind totuşi pe muncă, în întregime. O pot vedea aplicată pe relaţia dintre angajat şi manager. Aici poate fi angajatul fericit sau dimpotrivă, în funcţie de tratamentul pe care îl aplică managerul, relaţia directă – felul în care îi vorbeşte angajatului, respectul arătat sau încălcat. Felul în care se raportează unul la celălalt, mai puţin cu privire la atribuţiile de muncă. (more…)

No Comments

fericire 2M-a făcut Mişu (în Fericirea la locul de muncă) să mă mobilizez şi să scriu despre, că de mult timp vroiam, relaţia angajat – angajator şi angajat – angajat cu poziţie de conducere/manager. Personal nu cred în fericire sau nefericire la locul de muncă. Termenul de fericire e supraapreciat când vorbim de locul de mună. Nu asta căutăm la un loc de muncă, ci câştigul. Munca aş trata-o mai degrabă ca pe un schimb bazat pe o înţelegere. În schimbul muncii prestate se dau bani sau produse care pot fi schimbate foarte repede în bani. Şi fiecare persoană îşi are stabilit un nivel propriu de câţi bani vrea şi în consecinţă un nivel de câtă muncă oferă.

Însă situaţia în mare este descrisă de Mişu în articolul său, ne învârtim cumva la muncă, să dăm sau să primim altceva, fără a mai ţine cont de înţelegere. În acest context Mişu dă o reţetă pentru cei care au poziţia de manager, o linguriţă cu patru picături (numărul orelor lucrate, distanţa mică faţă de putere, indemnizaţii pentru şomaj consistente, training-uri). Mi se pare că reţeta, pe care managerii ar trebui s-o ştie (dacă nu o ştiu nu sunt pregătiţi pentru a fi manageri),  (more…)