Blog Archives

Gara_foto 2Update: Pe 29 august 2017 a apărut în presa locală și vestea că o parte din pavajul de la Gara Brașov va fi refăcut. E vorba de porțiunea cu dale roz, de la rigolă până la zona de staționare a autobuzelor RATBV, care aparține Primăriei Brașov. Dar nu e clar când se va întâmpla. În schimb, de la CFR nicio veste.

Pavajul de la Gara Brașov nu dă semne să se facă bine

Pe 31 iulie 2017 depuneam la Primăria Brașov o adresă prin care atrăgeam atenția asupra stării avansate de degradare a pavajului de la Gara Brașov. Am și scris la momentul respectiv, cu foto de la fața locului desigur.

De atunci până în prezent nu am văzut nicio modificare și nicio intenție la fața locului de a începe lucrări de reparații.

Și este grav, imaginea Brașovului are de suferit masiv din cauza acestui pavaj degradat. Chiar mă uitam pe un articol de la Ziarul Financiar, care are o hartă de pe care putem vedea că Județul Brașov a avut în semestrul unu un număr de 64.499 de turiști străini. Cu siguranță nu toți au venit cu trenul sau să fi trecut pe la Gară, dar e suficient ca 10% din ei să treacă pe la Gară și să rămână cu o impresie neplăcută. Numai că Gara are un flux destul de mare de călători, pe de o parte oameni care folosesc trenul ca mijloc de deplasare (și nu mai vorbin de străini), pe de altă parte avem Autogara 1, lipită de Gară, care are și ea un volum destul de ridicat de călători.

De la momentul depunerii adresei ni s-a spus că spațiul din fața Gării s-ar putea să fie în administrarea CFR. Și cum am solicitat un răspuns, acesta a venit. Și nu e tocmai încurajant, dar măcar știm cine e administratorul zonei pavate din fața Gării.

Așadar Primăria Brașov ne comunică pe data de 8 august 2017, în răspunsul său, următoarele: (more…)

No Comments

Gara_foto 5Eterna problemă de la Gara Brașov

În ultimele două săptămâni ale lunii iulie 2017 am observat situația pavajului de la Gara Brașov. Nu este o noutate, ci chiar mai grav, o stare de fapt care se propagă de la an la an. Pavajul se află într-o stare avansată de degradare. Oricine are treabă la Gară poate observa că există locuri în care pavajul lipsește și este într-o stare avansată de degradare, conducând totodată și la acumularea de apă în cazul ploilor.

Pe lângă faptul că Gara Brașov arată urât din punct de vedere arhitectural, mai avem și problema eternă a unui pavaj degradat de la an la an. În acest caz, există chiar riscul accidentării. Persoanele cu bagaj întâmpină dificultăți în deplasare, la fel și persoanele cu dizabilități sau în scaun rulant. (more…)

No Comments

ND Cocea_foto 4Parcarea pe trotuare pe strada ND Cocea Brașov

Așa e, când nu te încurcă și nu te afectează direct nu e treaba ta. Este o atitudine cu care operăm zilnic, altfel nu-mi explic cum am putea avea situații ca cea de pe strada ND Cocea. Probabil știți și, cei mai mulți, chiar ați avut nevoie să mergeți pe strada respectivă, pentru că acolo se află și sediul RDS & RCS.

Situația este în felul următor, pe toată lungimea străzii ND Cocea, de la intersecția cu 15 Noiembrie și până la intersecția cu Nicolae Titulescu, mașinile sunt parcate pe trotuar, pe ambele părți ale drumului, existând porțiuni unde pietonii efectiv un pot circula pe trotuar, lucru care îi forțează să circule pe carosabil. Cea mai gravă situație este în fața sediului RDS & RCS, unde mașinile blochează întotdeauna trotuarul, uneori acestea urcându-se și pe treptele de la intrarea în clădire.

În efecte, situația aceasta se traduce astfel: accesibilitate și siguranță scăzute pentru pietoni. De aici putem să ne imaginăm ce s-ar putea întâmpla. (more…)

No Comments

Aleea de sub Tampa_Foto 2Iluminatul public pe Aleea Tiberiu Brediceanu

Am depus pe 31 iulie 2017 o adresă la Primăria Brașov cu privire la situația iluminatului public de pe Aleea Tiberiu Brediceanu.

La finalul lunii iunie a anului 2017 am realizat o numărătoare privind iluminatul public existent pe Aleea Tiberiu Brediceanu (Aleea de sub Tâmpa, de la intersecția cu strada Constantin Dobrogeanu Gherea până la Arenele Olimpia, la intersecția cu strada Castelului, pe toate ramurile sale), observând existența unui număr de aproximativ 134 de stâlpi de iluminat, din care doar aproximativ 63 erau funcționali la momentul respectiv. Am constatat că mai bine de jumătate din stâlpii de iluminat existenți nu funcționau din diverse motive: lipsă lămpi, stâlpi deteriorați, lipsă becuri, stâlpi care se sting și se aprind cu regularitate (timpul de iluminat este foarte mic).

(more…)

No Comments

Pietonal pe strada Sf. Ioan #2

Scriam într-un articol pe 6 noiembrie 2016 de situația de pe strada Sf. Ioan. Este vorba de lucrări de schimbare funcțiune, transformare din parcare auto în pietonal.

Așa cum spuneam și atunci, ne încântă ideea de a avea spații dedicate oamenilor, spații de calitate. Problema este modul total netransparent și ieșit din prevederile legale prin care se face acest proiect.

Identificasem faptul că autorizația de la Primăria Municipiului Brașov este de fapt pentru reabilitarea rețelei de iluminat public și nicidecum pentru schimbare de destinație din parcare în pietonal.

(more…)

No Comments

Propunerile Visum pentru actualizarea PMUD – I-STEP

La sfârșitul lunii octombrie a avut loc o dezbatere publică pe Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Brașov. Dezbaterea a fost organizată de către Asociația Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă A Transportului Public (AMDDTP) Brașov.

Dezbaterea vine în contextul existenței Ordinului 233, 26-02-2016, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Activ Monitorul Oficial 199 17-Mar-2016, se aplică de la 17-Mar-2016.

În Ordin, la Art. 2. se stipulează următoarele: „Autoritățile administrației publice locale care au elaborat planuri de mobilitate urbană au obligația ca, în termen de maximum 12 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentului ordin, să demareze procedurile de actualizare în vederea completării și corelării structurii și conținutului planurilor de mobilitate urbană cu prevederile prezentului ordin.”

Prima problemă pe care o constatăm este întârzierea cu care se face actualizarea, cel puțin în mod public. Ordinul 233 a intrat în vigoare la data de 17 martie 2016. PMUD Brașov a fost făcut în noiembrie 2015. Consultarea a fost făcută la finalul lui octombrie 2016 și a fost deschisă până pe 12 noiembrie 2016. Vedem un timp foarte scurt pentru partea de consultare, chiar la partea de final a procesului de actualizare a PMUD-ului.

I-STEP

În acest context Asociația Visum a făcut o serie de propuneri pentru actualizarea PMUD-ului:

(more…)

No Comments

Pietonal pe strada Sf. Ioan, fără autorizație și fără consultare

Cu siguranță cunoașteți faptul că pe strada Sf. Ioan din Brașov se fac lucrări de „reconstrucție a zonei”, mai exact, se afirmase că zona din spatele hotelului Aro Palace (care era până nu demult parcare), se va transforma în pietonal. Ei bine, între timp aflăm că nu va fi tocmai pietonal pentru că totuși o parte din zonă va fi păstrată ca parcare. Zona ar urma să fie împărțită în două: o zonă pentru parcarea de mașini, una pentru pietoni (de pe care s-au scos copacii).

sfantul-ioan

Strada Sf. Ioan și zona din spatele hotelului Aro / credit foto: Google Maps

Problema nu este faptul că o parte din zonă va fi transformată din parcare auto în pietonal, ci modul în care se face, transparența și consultarea publică fiind complet absente. Chiar ne bucură proiectele care redau oamenilor spațiul urban.

(more…)

No Comments

Filmări trafic din autobuze RATBv – analiză I-STEP

În perioada martie – iunie 2016, Asociația Visum a desfășurat o campanie de filmare a traficului pe câteva linii RATBv. Filmările au fost făcute din autobuze (din interior, în partea dreaptă a șoferului), cu sprijinul RATBv. Pe această cale, mulțumim RATBv și voluntarilor care s-au implicat la filmări.

autobuz-ratbv1

credit foto: I-STEP

Scopul acestor filmări este de a arăta situația traficului în Municipiul Brașov, în special situația transportului public, al trecerilor de pietoni, al „pistelor” pentru biciclete și modul în care acestea sunt influențate de autoturismele personale. Din această analiză o să înțelegeți ce se întâmplă în trafic. În mod categoric, comportamentul șoferilor în trafic, parcările și geometria străzilor sunt marile probleme.

O să încep prin a prezenta câteva cifre:
– Au fost filmate traseele a 8 linii RATBv (4, 5, 36, 51, 17, 23, 1 și 31);
– Au rezultate 710 minute (11 ore și 50 de minute) de înregistrări;
– În filmări, au fost prinse 46 de străzi;
– Au fost filmate 186 de treceri de pietoni;
– Au fost prinse în filmări 191 stații RATBV (sunt stațiile pentru cele 8 linii, unde autobuzele au obligația de a opri, chiar dacă stațiile se repetă – adică deservesc mai multe linii);
– Au fost filmați 106,33 km de străzi;
– Filmările au fost făcute în intervalele 07:30 – 09:00 și 17:00 – 19:00;
– Toate înregistrările (54 la număr) sunt disponibile pe canalul de YouTube al asociației, iar linkurile sunt la finalul articolului.

Pe fiecare linie în parte cifrele arată: (more…)

1 Comment

P+R Brașov – I-STEP

P+R Brașov nu este nici o problemă de matematică și nici una de marketing, ci este o soluție Park and Ride pentru Brașov. Dar o să avem nevoie și de matematică și de marketing când vine vremea realizării primului Park and Ride.

pr-bartolomeu

Park and Ride Bartolomeu / credit foto: I-STEP

Ce este un Park and Ride?

Conform Dicționarului Oxford, Park and Ride este un sistem pentru decongestionarea traficului urban, prin care conducătorii auto lasă autoturismele (mașinile personale) în parcări situate la periferiile orașelor și își continuă călătoria în interiorul orașului cu transportul public.

Park and Ride este soluția smart și ieftină pentru deținătorii de autoturisme (mașini personale) de a parca și călători în interiorul orașului.

I-STEP

Park and Ride nu merge pe varianta hai să facem parcări pentru că ne trebuie. Este de fapt o soluție pentru decongestionarea orașelor de autoturisme. Vorbim de o soluție integrată, o zonă în care sunt conectate mijloacele de transport și căile de deplasare. Un punct în care converg și sunt lăsate autoturismele (mașinile personale), unde sunt stații de transport public, de cale ferată (în funcție de amplasament), bike and ride hub și căi pietonale. (more…)

No Comments
Trecerea de pietoni de pe Aurel Vlaicu dinspre 13 Decembrie #2 – I-STEP
trecere-pietoni-Aurel-Vlaicu-13-Decembrie

trecere de pietoni Aurel Vlaicu spre 13 Decembrie / credit foto: Google Maps

Vorbeam despre această trecere de pietoni prin februarie 2016. Nu mai insist asupra problemelor deja identificate. Le puteți citi în articolul trecut sau în analiza giratoriului de la Făget.

La începutul lui septembrie am zis să vedem ce se mai întâmplă pe aici. Am ieșit pentru 15 minute și am urmărit, pur și simplu, desfășurarea lucrurilor.

Trebuia să ies să văd ce se întâmplă vara asta, mai ales că fotografiile din articolul precedent sunt din iarna și primăvara trecute.

Cum ziceam, am stat 15 minute, timp în care am văzut o mulțime de lucruri: neacordare de prioritate la trecere; viteză mare; comportament agresiv (claxoane, semne din mână, șoferi care vin din spate și se apropie foarte tare de cel din față pentru a-l forța pe acesta să meargă mai repede); parcare pe „banda” de biciclete; depășire pe trecere; șoferi care nu opresc la linia de oprire și intră puțin pe trecere când sunt pietoni angajați în traversare; staționare pe trecere; șoferi care vorbesc la telefon în timp ce conduc; persoane care au dificultăți la bordurile de la trecere (vârstnici, bagaje, cărucioare); persoane care traversează în alergare ușoară sau cu pas grăbit. Vorbim de comportament în trafic și ce efecte pot rezulta dacă lucrurile sunt făcute prost.

I-STEP

În continuare am patru fotografii care surprind foarte bine cele enumerate mai sus. (more…)

No Comments

Linia de oprire la trecerea de pietoni, analiză I-STEP

Constat în ultima vreme (aprilie – mai 2016) o deschidere din partea administraţiei locale braşovene în a îmbunătăţi aşezarea liniei de oprire la unele treceri de pietoni. Se poate observa că în unele cazuri linia de oprire este mutată de la cei câţiva centrimetri, distanţa iniţială faţă de trecere, până la distanţe cuprinse între un metru şi maximum trei metri. Dar nu este suficient.

În context PMUD, linia de oprire la trecerea de pietoni devine un element foarte important. Şi dacă ar fi să-i dăm o definiție ar fi următoarea: linia de oprire este un element de trafic folosit la trecerile de pietoni cu scopul de a arăta conducătorilor auto locul de oprire în siguranţă pentru a acorda prioritate de trecere pietonilor.

Întâi să vedem câteva treceri de pietoni cu astfel de linii, vezi img. 1, img. 2, img. 3, img. 4, img. 5 şi img. 6.

intersectie Nicolae Iorga - Lunga

img. 1: intersecția Nicolae Iorga – Lungă / credit foto: Google Maps

intersectia Calea Bucuresti - Saturn - Poienelor

img. 2: intersecția Calea București – Saturn – Poienelor / credit foto: Google Maps

(more…)

5 Comments

Analiză intersecția Făget, Brașov: Str. Aurel Vlaicu – str. 13 Decembrie – Bd-ul Gării

Update 2 august 2016

Revin asupra acestei intersecții cu un lucru care mi-a scăpat din vedere la realizarea inițială a analizei. Mai jos ziceam că giratoriul are 3 benzi. Ce am văzut acum e faptul că giratoriul are 3 benzi pe anumite zone și 4 pe alte (colțul Aurel Vlaicu – 13 Decembrie, pe ieșirea din Aurel Vlaicu și coltul 13 Decembrie – Gării, pe intrarea în Gării). O eroare care amplifică și mai mult problemele explicate mai jos.

Faget 3 si 4 benzi

Intersecția Făget, cadru cu 3 și 4 benzi. / credit foto: I-STEP

Analiza inițială a fost făcută în decembrie 2015.

Avem o intersecție în cruce cu patru direcții de mers, dotată cu giratoriu. Giratoriul este un element de calmare a traficului (mers cu viteză cât mai mică). Geometria unui giratoriu trebuie realizată pentru a produce calmarea traficului.

Faget analysis

img. 1 / credit foto: Google maps

Liniile colorate, roșu, galben, portocaliu și magenta (seamănă cu roz, dar nu e roz) arată direcțiile de mers.
a. Roșu: dinspre Tractoru spre Onix;
b. Galben: dinspre Griviței și Aurel Vlaicu spre Gară;
c. Portocaliu: dinspre Onix spre Tractoru;
d. Magenta: dinspre Gară spre Aurel Vlaicu și Griviței.

Aceste linii, pe lângă faptul că arată direcțiile de deplasare, arată și cele mai bune traiectorii de abordare a intersecției pe care le-ar alege șoferii în condițiile optime. Liniile arată traiectorii aproape drepte, cu mici curburi. Acest lucru permite viteze mari sau foarte mari. Vezi img. 1

I-STEP

Viteză mare = siguranță scăzută

Un alt element care permite viteze ridicate este numărul de benzi pe fiecare din cele patru drumuri (A, B, C, D). A – 5 benzi; B – 7 benzi; C – 6 benzi; D – 6 benzi. De asemenea, viteza ridicată este posibilă și faptului că giratoriul are 3 benzi. Vezi img. 1

Recomandări pentru a avea viteze mici și pentru a crește siguranța: una sau maximum două benzi în giratoriu, una sau maximum două benzi la intrarea sau la ieșirea din giratoriu. De asemenea, geometria intersecției să nu permită traiectorii atât de drepte precum cele existente, ci să aibă elemente de șicane sau sugrumări/îngustări. Vezi img. 2a, 2b, sc. (more…)

4 Comments
12