Aeroport Brașov
1. Studiu de estimare a ariei de acoperire și a numărului potențial de pasageri la Aeroportul Internațional Brașov – vezi pdf.
2. Studiu de piață referitor la estimarea traficului de cargo din aria de acoperire a Aeroportului Internațional Brașov – vezi pdf.
3. Indicatori tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Aeroport Internațional Brașov” – etapa a III-a – vezi pdf.
1. Strategia pentru Cultură a Municipiului Brașov, 2015 – 2030 – vezi pdf.
2. Barometrul de consum cultural 2015 – preferințe, practiciși tendințe – vezi pdf.
3. Lista Monumentelor Istorice 2015 (pe județe)
– Lista monumentelor istorice 2015 județul Brașov – vezi pdf.
Scriam într-un articol pe 6 noiembrie 2016 de situația de pe strada Sf. Ioan. Este vorba de lucrări de schimbare funcțiune, transformare din parcare auto în pietonal.
Așa cum spuneam și atunci, ne încântă ideea de a avea spații dedicate oamenilor, spații de calitate. Problema este modul total netransparent și ieșit din prevederile legale prin care se face acest proiect.
Identificasem faptul că autorizația de la Primăria Municipiului Brașov este de fapt pentru reabilitarea rețelei de iluminat public și nicidecum pentru schimbare de destinație din parcare în pietonal.
Cu siguranță cunoașteți faptul că pe strada Sf. Ioan din Brașov se fac lucrări de „reconstrucție a zonei”, mai exact, se afirmase că zona din spatele hotelului Aro Palace (care era până nu demult parcare), se va transforma în pietonal. Ei bine, între timp aflăm că nu va fi tocmai pietonal pentru că totuși o parte din zonă va fi păstrată ca parcare. Zona ar urma să fie împărțită în două: o zonă pentru parcarea de mașini, una pentru pietoni (de pe care s-au scos copacii).
Strada Sf. Ioan și zona din spatele hotelului Aro / credit foto: Google Maps
Problema nu este faptul că o parte din zonă va fi transformată din parcare auto în pietonal, ci modul în care se face, transparența și consultarea publică fiind complet absente. Chiar ne bucură proiectele care redau oamenilor spațiul urban.
Continuăm cu prezentarea situației unui imobil ilegal din str. Ioan Bogdan. În prima parte aminteam că imobilul care face subiectul discuției se construiește în zona istorică Brașovul Vechi, zonă de rezervație arhitecturală, patrimoniu cultural românesc.
Vedem cum sub pretextul dezvoltării se plasează cetățeanul pe ultimul loc. Și mai vedem că accesul există doar la reprezentanți ai legii, dar se pare că deloc la legea în sine.
credit foto: Salvați zona istorică „Brașovul vechi”
În încheierea primei părți se ajunsese cu demersul prin șapte (7) instituții după 53 de zile. Era 13 octombrie 2016. Azi, 22 octombrie 2016, mai aducem în atenție câteva documente. Și mai introducem o a opta instituție, Avocatul Poporului, care emite un răspuns pe data de 13 octombrie prin care anunță că se adresează Primăriei Municipiului Brașov și Direcției Județene de Cultură Brașov pentru a solicita informații referitoare la situație.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) vine ca o necesitate care trebuie să rezolve problemele de transporturi, de calitate a mediului, de aglomerare a spațiilor urbane și să ducă la o creștere a calității vieții.
Pentru a ajunge la o calitate a vieții ridicată, PMUD-ul are câteva principii de funcționare:
1. Scopuri și Obiective (îmbunătățirea accesului în zonele urbane; mobilitate și transport sustenabile și de înaltă calitate; să răspundă nevoilor de funcționare ale localității)
2. Viziune pe termen lung și plan clar de implementare
3. Evaluarea capacităților prezente și viitoare
4. Dezvoltarea echilibrată și integrată a tuturor mijloacelor de transport
5. Integrare orizontală și verticală
6. Abordare participativă
7. Monitorizare, evaluare și raportare
8. Asigurarea calității
PMUD propune și o nouă abordare: să construim de la om spre mașină și nu invers. Astfel, ierarhia (ordinea priorității) mijloacelor de transport: a) ambulanța, smurd, pompieri și poliția; b) pietoni; c) biciclete; d) transport public; e) servicii de utilități (gunoi, poștă, electrica, gaz, apă) și transport marfă (aprovizionare); f) autoturismul (mașina personală).
Punctul cheie al PMUD-ul este dat de principiul șase (6) – abordare participativă. Este cel mai important pentru că ar trebui să conțină tot procesul de transparență, informare, consultare, dezbatere și implicare a publicului, pe toate etapele procesului de realizare și implementare și care arată cu adevărat cât de bine a înțeles administrația publică că trebuie să te adresezi nevoilor cetățenilor și nu unora particulare.
Suntem și pe