Turismul la Brașov, I-STEP

Turismul la Brașov, I-STEP

A fost campania electorală la locale, promisiunile le-am auzit. Acum aleșii s-au instalat în scaune și ar trebui să auzim soluțiile. Desigur, ele trebuie să parcurgă traseul analize/studii, informarea cetățenilor, consultarea publică și apoi decizia de a se face sau nu.

În ceea ce privește turismul în Municipiul Brașov, am auzit „realizarea de evenimente artistice și culturale care atrag turiști”, „dezvoltarea continuă Poiana Brașov”, „centrul istoric aduce turiști”, un fel de facem turism pentru că vorbește lumea despre el.

În materie de Centre de Informare Turistică, am găsit pe site-ul Primăriei Brașov că avem trei centre: pe strada Prundului (aproape de Poarta Schei), la News Caffe (Bulevardul Eroilor lângă Parcul Titulescu) și la Gară. (vezi link).

Din punctul meu de vedere, doar Centrul de Informare de la Gara Brașov are logică. În sensul că turiștii care vin cu trenul, la coborâre, au la îndemână un punct de informare, punct din care își vor începe călătoria și sejurul în Brașov. Celelalte două centre de informare sunt în zone în care turiștii și-au făcut o bună parte din vizitare și s-ar putea să nu mai aibă nevoie de informare. În plus, cele două centre sunt în mijlocul sau undeva pe traseul de vizitare. Ori ca acestea să fie pe deplin funcționale ar trebui să fie la început de traseu turistic.

Ca aceste două centre de informare să fie capete de pornire ar trebui ca turiștii să fie duși (cu autocarele) sau să ajungă (mașină proprie sau transport comun) întâi la un centru. Ori tocmai aici e problema. Cele două centre sunt plasate în zone pietonale (chiar dacă acum sunt deturnate de prezența masivă a mașinilor personale) și de vizitare pietonală, iar ca să ajungi la ele este pe de-o parte incomod (autocare care se chinuie pe străzi înguste), fie turiștii stau în mașină în loc să meargă pe jos.

I-STEP

Practic, se conturează problema, turiștii merg mai mult în mașini decât pe jos. Păi ca turismul să funcționeze trebuie să ținem turiștii pe jos. Turismul funcționează atunci când turistul își cheltuie banii pe traseul lui de vizitare. Procesul e simplu, dacă merge pe jos, omului i se face sete, i se face foame și vede mai multe lucruri (unele de vânzare). Și de ce nu, poate stă o zi în plus la Brașov. Știm că media de cazare în Municipiul Brașov este de 1,9 nopți. Una excepțional de mică pentru un oraș care se consideră a fi turistic.

Apelând la observație (instrument folosit în sociologie la cercetarea calitativă) putem vedea că turiștii sunt plimbați cu autocarele prin zone în care ar trebui să meargă pe jos. Vedem des autocarele pe strada Mureșenilor. Și vedem în weekend, pe timp de vară, autocare parcate pe Aleea Tiberiu Brediceanu (Sub Tâmpa), vezi img. 1.

Dacă aplicăm principiul ține turistul pe jos, să meargă și să cheltuie, autocarele și mașinile nu au ce căuta pe Sub Tâmpa (zonă care ar trebui să fie exclusiv pietonală și pentru bicicliști). Și continui, autocarele nu au ce căuta în zona cu potențial turistic (adică în zonă pietonală).

Și aici văd situația următoare. Delimitarea zonei turistice: adică repere de patrimoniu istoric, repere culturale (galerii, evenimente în aer liber, cafenele culturale, librării, suveniruri) și repere horeca (restaurante, baruri, cazare). În această zonă se stabilesc câteva trasee turistice cu puncte de pornire și puncte de încheiere. Din această perspectivă văd o delimitare a zonei turistice centrale ca în img. 2 și img. 3. Sigur, zona turistică ar trebui să aibă și o politică de construcții și arhitectură care să permită dezvoltarea turistică pe direcția istorică.

La această zonă văd două puncte de debarcare și îmbarcare pentru autocare (turism organizat pe grupuri mai mari). Unul este la Bartolomeu, unde este parcarea de la Complexul Bartolomeu, vezi img. 4.

Al doilea este parcarea de la Centrul Civic, vizavi de Camera de Comerț Brașov, vezi img. 5.

Aceste două puncte ar trebui amenajate foarte bine și ar trebui să aibă fiecare un centru de informare, să fie în apropierea unor stații de transport public și să aibă sisteme de bike-sharing sau bike-ride. Și dacă unul din puncte este ales pentru debarcare, automat celălalt va fi ales pentru îmbarcare (pe ideea de a-i ține pe oameni pe jos cât mai mult). Acest lucru presupune existența unor rute pietonale care să aibă capacitatea de a găzdui grupuri mari de turiști și, desigur, existența unor piste de biciclete sigure.

I-STEP

Din aceste două puncte se vor putea alege trasee oferite cu ghid sau fiecare grup își poate trasa tura în funcție de ce vor să vadă, unde vor să se cazeze și de ghidul pe care îl au.

Abordarea turismului trebuie făcută ținând cont de mobilitatea urbană. Dacă un oraș nu este prietenos din punct de vedere pietonal și al mersului pe bicicletă, atunci orașul nu va fi atractiv turistic. Brașovul este acum un punct de tranzit turistic și nu o destinație în sine.

Detalii Program I-STEP

Vezi și alte materiale I-STEP

scris de Mihai Tatu – sociolog, membru Asociația Visum pentru Educație și Cultură