Blog Archives

transparentizarea administratiei 2 417x2491. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Brașov – vezi pdf. Planul se adresează întregii Zone Metropolitane Brașov.

2. broșură Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Brașov – vezi pdf.

No Comments

Propunerile Visum pentru actualizarea PMUD – I-STEP

La sfârșitul lunii octombrie a avut loc o dezbatere publică pe Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Brașov. Dezbaterea a fost organizată de către Asociația Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă A Transportului Public (AMDDTP) Brașov.

Dezbaterea vine în contextul existenței Ordinului 233, 26-02-2016, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Activ Monitorul Oficial 199 17-Mar-2016, se aplică de la 17-Mar-2016.

În Ordin, la Art. 2. se stipulează următoarele: „Autoritățile administrației publice locale care au elaborat planuri de mobilitate urbană au obligația ca, în termen de maximum 12 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentului ordin, să demareze procedurile de actualizare în vederea completării și corelării structurii și conținutului planurilor de mobilitate urbană cu prevederile prezentului ordin.”

Prima problemă pe care o constatăm este întârzierea cu care se face actualizarea, cel puțin în mod public. Ordinul 233 a intrat în vigoare la data de 17 martie 2016. PMUD Brașov a fost făcut în noiembrie 2015. Consultarea a fost făcută la finalul lui octombrie 2016 și a fost deschisă până pe 12 noiembrie 2016. Vedem un timp foarte scurt pentru partea de consultare, chiar la partea de final a procesului de actualizare a PMUD-ului.

I-STEP

În acest context Asociația Visum a făcut o serie de propuneri pentru actualizarea PMUD-ului:

(more…)

No Comments

Cum e cu Planul de Mobilitate Urbană Durabilă la Brașov? – I-STEP

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) vine ca o necesitate care trebuie să rezolve problemele de transporturi, de calitate a mediului, de aglomerare a spațiilor urbane și să ducă la o creștere a calității vieții.

interzis-pmud
Pentru a ajunge la o calitate a vieții ridicată, PMUD-ul are câteva principii de funcționare:
1. Scopuri și Obiective (îmbunătățirea accesului în zonele urbane; mobilitate și transport sustenabile și de înaltă calitate; să răspundă nevoilor de funcționare ale localității)
2. Viziune pe termen lung și plan clar de implementare
3. Evaluarea capacităților prezente și viitoare
4. Dezvoltarea echilibrată și integrată a tuturor mijloacelor de transport
5. Integrare orizontală și verticală
6. Abordare participativă
7. Monitorizare, evaluare și raportare
8. Asigurarea calității

PMUD propune și o nouă abordare: să construim de la om spre mașină și nu invers. Astfel, ierarhia (ordinea priorității) mijloacelor de transport: a) ambulanța, smurd, pompieri și poliția; b) pietoni; c) biciclete; d) transport public; e) servicii de utilități (gunoi, poștă, electrica, gaz, apă) și transport marfă (aprovizionare); f) autoturismul (mașina personală).

Punctul cheie al PMUD-ul este dat de principiul șase (6) – abordare participativă. Este cel mai important pentru că ar trebui să conțină tot procesul de transparență, informare, consultare, dezbatere și implicare a publicului, pe toate etapele procesului de realizare și implementare și care arată cu adevărat cât de bine a înțeles administrația publică că trebuie să te adresezi nevoilor cetățenilor și nu unora particulare.

(more…)

No Comments
Trecerea de pietoni de pe Aurel Vlaicu dinspre 13 Decembrie #2 – I-STEP
trecere-pietoni-Aurel-Vlaicu-13-Decembrie

trecere de pietoni Aurel Vlaicu spre 13 Decembrie / credit foto: Google Maps

Vorbeam despre această trecere de pietoni prin februarie 2016. Nu mai insist asupra problemelor deja identificate. Le puteți citi în articolul trecut sau în analiza giratoriului de la Făget.

La începutul lui septembrie am zis să vedem ce se mai întâmplă pe aici. Am ieșit pentru 15 minute și am urmărit, pur și simplu, desfășurarea lucrurilor.

Trebuia să ies să văd ce se întâmplă vara asta, mai ales că fotografiile din articolul precedent sunt din iarna și primăvara trecute.

Cum ziceam, am stat 15 minute, timp în care am văzut o mulțime de lucruri: neacordare de prioritate la trecere; viteză mare; comportament agresiv (claxoane, semne din mână, șoferi care vin din spate și se apropie foarte tare de cel din față pentru a-l forța pe acesta să meargă mai repede); parcare pe „banda” de biciclete; depășire pe trecere; șoferi care nu opresc la linia de oprire și intră puțin pe trecere când sunt pietoni angajați în traversare; staționare pe trecere; șoferi care vorbesc la telefon în timp ce conduc; persoane care au dificultăți la bordurile de la trecere (vârstnici, bagaje, cărucioare); persoane care traversează în alergare ușoară sau cu pas grăbit. Vorbim de comportament în trafic și ce efecte pot rezulta dacă lucrurile sunt făcute prost.

I-STEP

În continuare am patru fotografii care surprind foarte bine cele enumerate mai sus. (more…)

No Comments

Linia de oprire la trecerea de pietoni, analiză I-STEP

Constat în ultima vreme (aprilie – mai 2016) o deschidere din partea administraţiei locale braşovene în a îmbunătăţi aşezarea liniei de oprire la unele treceri de pietoni. Se poate observa că în unele cazuri linia de oprire este mutată de la cei câţiva centrimetri, distanţa iniţială faţă de trecere, până la distanţe cuprinse între un metru şi maximum trei metri. Dar nu este suficient.

În context PMUD, linia de oprire la trecerea de pietoni devine un element foarte important. Şi dacă ar fi să-i dăm o definiție ar fi următoarea: linia de oprire este un element de trafic folosit la trecerile de pietoni cu scopul de a arăta conducătorilor auto locul de oprire în siguranţă pentru a acorda prioritate de trecere pietonilor.

Întâi să vedem câteva treceri de pietoni cu astfel de linii, vezi img. 1, img. 2, img. 3, img. 4, img. 5 şi img. 6.

intersectie Nicolae Iorga - Lunga

img. 1: intersecția Nicolae Iorga – Lungă / credit foto: Google Maps

intersectia Calea Bucuresti - Saturn - Poienelor

img. 2: intersecția Calea București – Saturn – Poienelor / credit foto: Google Maps

(more…)

5 Comments

Analiză intersecția Făget, Brașov: Str. Aurel Vlaicu – str. 13 Decembrie – Bd-ul Gării

Update 2 august 2016

Revin asupra acestei intersecții cu un lucru care mi-a scăpat din vedere la realizarea inițială a analizei. Mai jos ziceam că giratoriul are 3 benzi. Ce am văzut acum e faptul că giratoriul are 3 benzi pe anumite zone și 4 pe alte (colțul Aurel Vlaicu – 13 Decembrie, pe ieșirea din Aurel Vlaicu și coltul 13 Decembrie – Gării, pe intrarea în Gării). O eroare care amplifică și mai mult problemele explicate mai jos.

Faget 3 si 4 benzi

Intersecția Făget, cadru cu 3 și 4 benzi. / credit foto: I-STEP

Analiza inițială a fost făcută în decembrie 2015.

Avem o intersecție în cruce cu patru direcții de mers, dotată cu giratoriu. Giratoriul este un element de calmare a traficului (mers cu viteză cât mai mică). Geometria unui giratoriu trebuie realizată pentru a produce calmarea traficului.

Faget analysis

img. 1 / credit foto: Google maps

Liniile colorate, roșu, galben, portocaliu și magenta (seamănă cu roz, dar nu e roz) arată direcțiile de mers.
a. Roșu: dinspre Tractoru spre Onix;
b. Galben: dinspre Griviței și Aurel Vlaicu spre Gară;
c. Portocaliu: dinspre Onix spre Tractoru;
d. Magenta: dinspre Gară spre Aurel Vlaicu și Griviței.

Aceste linii, pe lângă faptul că arată direcțiile de deplasare, arată și cele mai bune traiectorii de abordare a intersecției pe care le-ar alege șoferii în condițiile optime. Liniile arată traiectorii aproape drepte, cu mici curburi. Acest lucru permite viteze mari sau foarte mari. Vezi img. 1

I-STEP

Viteză mare = siguranță scăzută

Un alt element care permite viteze ridicate este numărul de benzi pe fiecare din cele patru drumuri (A, B, C, D). A – 5 benzi; B – 7 benzi; C – 6 benzi; D – 6 benzi. De asemenea, viteza ridicată este posibilă și faptului că giratoriul are 3 benzi. Vezi img. 1

Recomandări pentru a avea viteze mici și pentru a crește siguranța: una sau maximum două benzi în giratoriu, una sau maximum două benzi la intrarea sau la ieșirea din giratoriu. De asemenea, geometria intersecției să nu permită traiectorii atât de drepte precum cele existente, ci să aibă elemente de șicane sau sugrumări/îngustări. Vezi img. 2a, 2b, sc. (more…)

4 Comments
Turismul la Brașov, I-STEP
Brasov

Brașov / credit foto: I-STEP

A fost campania electorală la locale, promisiunile le-am auzit. Acum aleșii s-au instalat în scaune și ar trebui să auzim soluțiile. Desigur, ele trebuie să parcurgă traseul analize/studii, informarea cetățenilor, consultarea publică și apoi decizia de a se face sau nu.

În ceea ce privește turismul în Municipiul Brașov, am auzit „realizarea de evenimente artistice și culturale care atrag turiști”, „dezvoltarea continuă Poiana Brașov”, „centrul istoric aduce turiști”, un fel de facem turism pentru că vorbește lumea despre el.

În materie de Centre de Informare Turistică, am găsit pe site-ul Primăriei Brașov că avem trei centre: pe strada Prundului (aproape de Poarta Schei), la News Caffe (Bulevardul Eroilor lângă Parcul Titulescu) și la Gară. (vezi link).

Din punctul meu de vedere, doar Centrul de Informare de la Gara Brașov are logică. În sensul că turiștii care vin cu trenul, la coborâre, au la îndemână un punct de informare, punct din care își vor începe călătoria și sejurul în Brașov. Celelalte două centre de informare sunt în zone în care turiștii și-au făcut o bună parte din vizitare și s-ar putea să nu mai aibă nevoie de informare. În plus, cele două centre sunt în mijlocul sau undeva pe traseul de vizitare. Ori ca acestea să fie pe deplin funcționale ar trebui să fie la început de traseu turistic. (more…)

No Comments
Trecerile de pietoni zona SIF – Primărie – Modarom, I-STEP

Acum câțiva ani, când am venit la facultate la Brașov, exista o stradă pe care făceam tot posibilul să o evit. Este vorba despre Iuliu Maniu (zona SIF Transilvania), iar motivul pentru care încercam să o evit ținea strict de siguranță.

Strada mai era cunoscută (cel puțin printre unii studenți veniți din alte orașe) drept „strada-liniuță”, întrucât pe acolo mulți șoferi obișnuiau, mai ales noaptea (după ora 22.00), să facă „liniuțe”, adică să calce accelerația și să se ia la întrecere între ei. Strada încă este una periculoasă, căreia și atunci și acum, geometria îi permite accelerarea și viteza. De nivelul de zgomot și poluarea fonică nici nu mai vorbesc! Tot pe această stradă este cunoscută și o porțiune ca fiind „curba lui Tartagă” din cauza unui urât accident care a avut loc, unde un șofer cu o alcoolemie destul de mare și o viteză tot la fel de mare a pierdut controlul mașinii pe care o conducea, intrând pe trotuar și lăsând în urma sa victime.

img 1 trecere desfiintata cimitir

img. 1 trecere desfiintata cimitir / credit foto: I-STEP

Revenind, pe atunci, trecerea de pietoni de pe această stradă era foarte aproape de cimitir (vezi img. 1), o trecere utilizată puțin de persoane tocmai din cauza lipsei de siguranță. Trotuarele au rămas și astăzi, la fel ca atunci, foarte înguste și nesigure (oricând un vitezoman poate scăpa controlul mașinii, cum s-a întâmplat în mai multe cazuri), în timp ce „strada-liniuță”, care are în anumite locuri și 3 benzi pentru un singur sens, pune mașinile pe primul loc, mașini care merg cu viteză, într-o zonă, culmea, de tranzit pentru pietoni. (more…)

No Comments
De Mijloc la iesirea din Lunga 3

trecere de pietoni pe De Mijloc la iesirea din Lunga / credit foto: I-STEP

Brașov frumos, din aer nu pe jos

În campania electorală cineva zicea, hai bă că Brașovul arată frumos, uită-te de sus, mai ales giratoriile… Nu pot să contrazic asta, Brașovul arată fain privit de sus. Problema este că noi nu zburăm, ci mergem la nivelul solului, adică, pe străzi, trotuare, giratorii etc. Și când te apuci să mergi pe jos sau cu bicicleta îți dai seama că Brașovul nu mai e frumos pentru că de fapt, Brașovul este periculos (vezi situații accidente Brașov perioada 2013-2015), este zgomotos (testul pentru zgomot se face foarte simplu. Vorbește la telefon când mergi pe Eroilor, pe Mureșenilor sau orice stradă principală) și nu este funcțional în ceea ce privește trotuarele, trecerile de pietoni și pistele pentru biciclete (de-astea nici măcar nu avem).

Vreau să vă arăt în câteva fotografii că infrastructura este prost gândită (vezi și analizele I-STEP). Cel mai bun test este ploaia. (more…)

No Comments

Stockholm Royal Seaport – de la zonă industrială la district urban sustenabil


VisionSRS2030_medium 2

Stockholm / credit foto: Stockholm Royal Seaport

Globalizarea resurselor şi impactul asupra comunităţilor locale

Globalizarea aduce oamenii de pe tot globul în aceeaşi competiţie. Acest lucru înseamnă că firmele, ţările şi administraţiile sunt în competiţie unele cu altele. În dinamica globalizării, orice măsură economică poate afecta firmele din diferite locuri ale lumii. În aceste condiţii, firmele îşi vor creşte mobilitatea, adică îşi vor reloca activitatea, pentru a putea limita efectele negative şi chiar pentru a supravieţui. În cazul în care are loc migraţia firmelor sau acestea îşi încetează activitatea, zonele din care pleacă vor avea de suferit din punct de vedere economic, social şi de mediu, iar autorităţile publice trebuie să intervină pentru a rezolva problemele rezultate. Aici putem vedea exemplul Braşovului care, odată cu ieşirea României din zona de influenţă sovietică şi intrarea sa în zona de influenţă a democraţiei europene şi americane, a început să sufere atât din punct de vedere economic, cât şi social datorită închiderii fabricilor regimului trecut. Au rămas astfel mari întinderi de teren în degradare, în interiorul şi la limita municipiului Braşov, iar în prezent, lucrurile sunt departe de a fi rezolvate. Mai mult, situaţia nu este unică în ţară.

În cazul Suediei şi, mai exact, al orașului Stockholm, situaţia e un pic diferită. Globalizarea la care noi, România, suntem învăţăcei, pentru Stockholm şi Suedia înseamnă o creştere a capacităţii de a atinge eficienţa, competitivitatea şi dezvoltarea tehnologică. Iar un exemplu în acest sens este zona Stockholm Royal Seaport, zonă portuară şi industrială a capitalei suedeze. (more…)

No Comments

Intersecţia Calea București, Saturn, Poienelor – analiză I-STEP


Vorbim despre intersecția dintre Calea București, Saturn, Poienelor. Observă cu ușurință problemele găsite în alte intersecții (Trecerea de pietoni de pe Hărmanului, intersecția Făget) de către Mihai Tatu. Printre aceste probleme putem să enumerăm:
– Distanța mare a trecerilor de pietoni față de sensul giratoriu, fapt ce le plasează într-o zonă în care mașinile circulă cu viteză mare, img. 1;

intersectie Calea Bucuresti Saturn Poienelor 1

img. 1 / credit foto: Google Maps

I-STEP (more…)

No Comments

Intersecția Calea București – str. Carpaților – str. Aurelian, analiză I-STEP


Intersecția Calea București – Carpaților este una dintre cele mai importante și aglomerate zone din Brașov. Cu toate acestea, este o zonă cu probleme din punct de vedere al traficului și a siguranței în trafic.

I-STEP

Astfel, o primă problemă se învârte în jurul sensului giratoriu. În ciuda concepției actuale, sensurile giratorii nu au ca scop fluidizarea traficului, ci scopul unui sens giratoriu este calmarea traficului. În momentul în care realizăm un sens giratoriu prea larg, cum este cel care face legătura între Calea București, str. Carpaților și str. Aurelian (vezi img. 1), în loc de decelerare, acesta încurajează și oferă posibilitatea accelerării. Pe lângă acest aspect, așezarea trecerii de pietoni la o distanță mare de sensul giratoriu, adică în raza de accelerare a autoturismului, va deveni un punct de pericol pentru, riscul unui accident grav sau mortal fiind ridicat.

Intesecția Calea București – str. Carpaților - str. Aurelian

img. 1: Intersecția Calea București – str. Carpaților – str. Aurelian / credit foto: Google maps

(more…)

No Comments
12
2% pentru Visum 55 Days 13 Hours 9 Minutes 33 Seconds
Detalii