Situaţia accidentelor în Braşov pe ultimii trei ani

Situaţia accidentelor în Braşov pe ultimii trei ani

Pe data de 11 decembrie 2015 Asociaţia Visum pentru Educaţie şi Cultură a făcut o solicitare în cadrul proiectului I-STEP, în baza legii 544, la Inspectoratul Județean de Poliție pentru a afla ce s-a întâmplat în Braşov, în materie de accidente, în ultimii trei ani (2015-2013). Am vrut să aflăm tipuri de accidente, cauze, câte au fost, dar şi câte sancţiuni au fost date.

Într-un fel datele acestea, de ordin statistic, ne arată nivelul de siguranţă din Braşov.

Şi am aflat de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie – Poliţia Municipiului Braşov – Biroul Rutier Braşov, la data de 21 decembrie 2015. Pe această cale le mulţumim pentru răspuns şi pentru informaţii.

O să încep prezentarea datelor cu ce ne doare cel mai mult, numărul de accidente şi câţi oameni au avut de suferit direct din accidente. Fac o precizare, pentru fiecare persoană rănită într-un accident există cel puţin o persoană care suferă o sperietură, o pierdere, o durere. Deci, dimensiunea durerii cauzate de nesiguranţă este mult mai mare şi merge dincolo de cifrele pe care vi le voi prezenta în continuare.

Notă: Vă spuneam că datele sunt pe trei ani: 2015, 2014 şi 2013. Pentru anul 2015, luna decembrie, datele nu sunt complete deoarece solicitarea de informaţii şi răspunsul au fost în decembrie 2015. Deci, luna decembrie 2015 nu este completă.

Aşadar, împărţite pe două categorii, avem accidente grave şi accidente uşoare.

La accidentele grave avem în trei ani: un total de 234 de evenimente din care au rezultat 25 de morţi şi 222 de răniţi grav.

La accidentele uşoare avem în trei ani: un total de 387 de evenimente din care au rezultat 480 de răniţi uşor.

 Accidentele acestea corespund următoarelor cauze: neacordare prioritate pietoni, traversare neregulamentară, neacordare prioritate vehicule, viteză neadaptată la condițiile de drum.

Cauzele în cifre pentru accidente grave

2015

2014

2013

Cauzele în cifre pentru accidente uşoare

2015

2014

2013

I-STEP

Mai departe vă arăt situaţia accidentelor în funcţie de participanţii la trafic şi de tipul accidentului. Participanții la trafic luați în calcul sunt pietonii, bicicliștii și autovehiculele. Tipurile de accidente sunt fără răniți – doar cu pagube material; cu răniți; cu răniți grav și decese.

1.1. Accidente cu răniți, între pietoni și autovehicule

1.2. Accidente cu răniți grav și decese, între pietoni și autovehicule

2.1. Accidente cu răniți, între bicicliști și autovehicule

2.2. Accidente cu răniți grav și decese, între bicicliști și autovehicule

3.1. Accidente fără răniți doar cu pagube materiale, între autovehicule

3.2. Accidente cu răniți, între autovehicule

3.3. Accidente cu răniți grav și decese, între autovehicule

Total accidente

Accidente cu răniți

Accidente cu răniți grav și decese

Accidente fără răniți, doar cu pagube materiale

Se poate observa din aceste trei grafice (G.16, G.17, G.18) că accidentele înte maşini sunt cele mai numeroase. În cazul accidentelor în care nu avem răniţi, ci doar pagube materiale, putem vorbi de o industrie negativă (pentru că se câştigă bani din necazul oamenilor). Vorbim de 4200 de accidente, care produc costuri pentru oameni, costuri care pot fi evitate dacă s-ar alege mijloace de deplasare sustenabile – mers pe jos, bicicletă sau transport în comun. Reducerea acestor costuri înseamnă un beneficiu economic pentru oameni.

I-STEP

Şi în final avem câteva date şi despre sancţiunile acordate, tot pe anii 2015 – 2013.

Sancțiuni 2015

 Sancțiuni 2014

Sancțiuni 2013

Total sancţiuni

Se vede din cele patru grafice (G.19, G.20, G.21, G.22) că depăşirea vitezei este cea mai mare problemă, în trei ani înregistrându-se 13763 sancţiuni pentru depăşirea vitezei. Și aici vorbim doar de date oficiale, înregistrate de Poliție. Însă numărul depășirilor de viteză este mult mai mare, doar din observații.

Chiar dacă numărul de sancţiuni acordate pentru depăşirea vitezei scade de la 2013 la 2015, dacă ne uităm pe numărul de accidente şi de persoane accidentate (G.1, G.2) nu regăsim o proporţie similară, cifrele se păstrează la niveluri aproape egale.

Acest lucru arată că abordarea pe fluidizare nu funcţionează şi că trebuie abordată mobilitatea urbană din perspectiva siguranţei. Acest lucru înseamnă o nouă prioritizare: pieton, bicicletă, transport în comun, transport mărfuri şi, abia în cele din urmă, autovehicul personal.

Graficele au fost realizate de echipa I-STEP în baza informațiilor primite de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie – Poliţia Municipiului Braşov – Biroul Rutier Braşov, informații ce pot fi consultate în format pdf – raspuns IPJ Brasov.

Graficele pot fi găsite și în format pdf – grafice accidente.

scris de Mihai Tatu – sociolog, membru Asociația Visum pentru Educație și Cultură