Blog Archives

Stockholm Royal Seaport – de la zonă industrială la district urban sustenabil


VisionSRS2030_medium 2

Stockholm / credit foto: Stockholm Royal Seaport

Globalizarea resurselor şi impactul asupra comunităţilor locale

Globalizarea aduce oamenii de pe tot globul în aceeaşi competiţie. Acest lucru înseamnă că firmele, ţările şi administraţiile sunt în competiţie unele cu altele. În dinamica globalizării, orice măsură economică poate afecta firmele din diferite locuri ale lumii. În aceste condiţii, firmele îşi vor creşte mobilitatea, adică îşi vor reloca activitatea, pentru a putea limita efectele negative şi chiar pentru a supravieţui. În cazul în care are loc migraţia firmelor sau acestea îşi încetează activitatea, zonele din care pleacă vor avea de suferit din punct de vedere economic, social şi de mediu, iar autorităţile publice trebuie să intervină pentru a rezolva problemele rezultate. Aici putem vedea exemplul Braşovului care, odată cu ieşirea României din zona de influenţă sovietică şi intrarea sa în zona de influenţă a democraţiei europene şi americane, a început să sufere atât din punct de vedere economic, cât şi social datorită închiderii fabricilor regimului trecut. Au rămas astfel mari întinderi de teren în degradare, în interiorul şi la limita municipiului Braşov, iar în prezent, lucrurile sunt departe de a fi rezolvate. Mai mult, situaţia nu este unică în ţară.

În cazul Suediei şi, mai exact, al orașului Stockholm, situaţia e un pic diferită. Globalizarea la care noi, România, suntem învăţăcei, pentru Stockholm şi Suedia înseamnă o creştere a capacităţii de a atinge eficienţa, competitivitatea şi dezvoltarea tehnologică. Iar un exemplu în acest sens este zona Stockholm Royal Seaport, zonă portuară şi industrială a capitalei suedeze. (more…)

No Comments
12636864_950633158362557_733335345_o

img. 1 / credit foto: I-STEP

12422196_950633165029223_724575042_o

img. 2 / credit foto: I-STEP

Cum mai stăm cu siguranța?

După doi, trei ani în care tot lucrăm pe programul I-STEP, pe analize de trafic, de mobilitate, de siguranță, pot răspunde întrebării din titlu astfel, păi cum să stăm, ne învârtim în jurul cozii.

În martie 2016, în Brașov s-au montat multe denivelări înaintea trecerilor de pietoni. Scopul este de a-i forța pe șoferi să reducă viteza la trecerile de pietoni și, deci, să crească siguranța. Povestea aceasta vine nu neapărat ca urmare a accidentelor din primele două luni ale lui 2016, ci mai degrabă ca urmare a trezirii societății civile, chiar dacă într-o mică măsură, care a spus, de data aceasta, cu voce tare, că nu e normal să moară oameni pe treceri de pietoni.

Deci, administrația locală nu a luat această măsură într-un moment de conștientizare și de responsabiliate, ci ca urmare a presiunii publice. Și fac această afirmație pe baza datelor, pe care le-am publicat deja, în care se vede că în ultimii trei ani (2013-2015) 25 de oameni au murit și 702 au fost răniți în accidente pe drumurile din municipiul Brașov (vezi accidente Brașov). Dacă ar fi existat responsabilitate, conștiință și interes pentru siguranța oamenilor, administrația locală ar fi trebuit să ia măsuri cel puțin din 2013.

Ne mișcăm greu și ca societate civilă și, mai ales ca administrație publică.

Acum să ne concentrăm pe denivelări (limitatoare de viteză). (more…)

1 Comment

Situaţia accidentelor în Braşov pe ultimii trei ani

Pe data de 11 decembrie 2015 Asociaţia Visum pentru Educaţie şi Cultură a făcut o solicitare în cadrul proiectului I-STEP, în baza legii 544, la Inspectoratul Județean de Poliție pentru a afla ce s-a întâmplat în Braşov, în materie de accidente, în ultimii trei ani (2015-2013). Am vrut să aflăm tipuri de accidente, cauze, câte au fost, dar şi câte sancţiuni au fost date.

Într-un fel datele acestea, de ordin statistic, ne arată nivelul de siguranţă din Braşov.

Şi am aflat de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie – Poliţia Municipiului Braşov – Biroul Rutier Braşov, la data de 21 decembrie 2015. Pe această cale le mulţumim pentru răspuns şi pentru informaţii.

O să încep prezentarea datelor cu ce ne doare cel mai mult, numărul de accidente şi câţi oameni au avut de suferit direct din accidente. Fac o precizare, pentru fiecare persoană rănită într-un accident există cel puţin o persoană care suferă o sperietură, o pierdere, o durere. Deci, dimensiunea durerii cauzate de nesiguranţă este mult mai mare şi merge dincolo de cifrele pe care vi le voi prezenta în continuare.

Notă: Vă spuneam că datele sunt pe trei ani: 2015, 2014 şi 2013. Pentru anul 2015, luna decembrie, datele nu sunt complete deoarece solicitarea de informaţii şi răspunsul au fost în decembrie 2015. Deci, luna decembrie 2015 nu este completă.

Aşadar, împărţite pe două categorii, avem accidente grave şi accidente uşoare.

La accidentele grave avem în trei ani: un total de 234 de evenimente din care au rezultat 25 de morţi şi 222 de răniţi grav.

12636864_950633158362557_733335345_o

G.1: Accidente grave 2015 – 2013. Credit foto: I-STEP

La accidentele uşoare avem în trei ani: un total de 387 de evenimente din care au rezultat 480 de răniţi uşor.

12422196_950633165029223_724575042_o

G.2: Accidente ușoare 2015 – 2013. Credit foto: I-STEP

 Accidentele acestea corespund următoarelor cauze: neacordare prioritate pietoni, traversare neregulamentară, neacordare prioritate vehicule, viteză neadaptată la condițiile de drum. (more…)

2 Comments

Propunere parcare biciclete I-STEP

Cel mai important lucru pentru a putea folosi bicicleta în oraș este existența unor piste de biciclete. Este deja cunoscut că pentru a putea fi folosite trebuie să fie construite în așa fel încât să asigure siguranța și accesul facil bicicliștilor pe întreaga rețea de piste. Însă acest lucru nu este suficient. Pentru a încuraja mersul pe bicicletă trebuie să existe și o facilitate importantă pentru utilizatorii de biciclete – parcări pentru biciclete. O rețea sau o infrastructură de piste pentru biciclete trebuie să fie prevăzută cu parcări pentru biciclete, pe toată lungimea ei.

12546219_897865560329257_392902695_o

img. 1 / Credit machetă parcare: Lia Arnăuţ

Și o să discut în acest material despre ce consider că este cea mai importantă parcare pentru biciclete, cea pe care o numesc parcarea rezidențială (vezi img. 1 şi 2). Aceasta este cea mai importantă, cea de la care pornește orice călătorie cu bicicleta, indiferent că mergem la muncă, la școală, la cumpărături, la întâlnire cu prietenii sau la făcut mișcare. (more…)

4 Comments

În 2015, în cadrul programului I-STEP (International Sustainable Transportation Engagement Program), am lansat un chestionar online prin care invitam locuitorii municipiului Braşov să ne spună părerea despre mersul pe bicicletă şi mersul pe jos. Scopul este de a aduna opinii şi informaţii despre biciclişti şi pietoni şi de a contura o hartă a rutelor alese în momentul deplasării pe bicicletă sau pe jos, dar şi de a afla ce evenimente şi cauze/motive se întâlnesc în timpul deplasării.

I-STEP

Până în prezent au fost trimise câteva trasee, atât pentru biciclişti, cât şi pentru pietoni, cu care am putut începe realizarea a două hărţi. Pentru ca hărţile să fie cât mai complete este nevoie să avem cât mai multe trasee primite. De aceea, refacem invitaţia să ne trimiteţi cât mai multe trasee.

Chestionarul este încă disponibil şi poate fi completat la linkul Pe unde mergi în Braşov? Acordaţi-ne cinci minute pentru a putea face hărţi cât mai complete.

În continuare puteţi consulta hărţile.

Hartă rute biciclişti
– Biciclete (hartă format pdf)

biciclete 2

Cu albastru sunt rute folosite, iar cu roşu rute care se doresc a fi folosite.

Hartă rute pietoni
– Pietoni (hartă format pdf)

pietoni 2

Cu albastru sunt rute folosite, iar cu roşu rute care se doresc a fi folosite.

Hărţile au fost realizate de Raluca Baco

scris de Mihai Tatu – sociolog, membru Asociația Visum pentru Educație și Cultură

No Comments

Această pagină se vrea a fi o resursă de materiale pentru cei interesați de mobilitate urbană, siguranță în timpul deplasării, metodologii, rapoarte, dezvoltare sustenabilă, transporturi etc.

Materialele sunt disponibile pentru consultare.

NCHRP 205 – Methods and Technologies for Pedestrian and Bicycle Volume Data Collection

Making Walking and Cycling on Europe’s Roads Safer – raport iunie 2015

Lessons from US design practices and mistakes – Brasov 2015

Dezvoltarea si implementarea unui plan de mobilitate urbana durabila

Planuri de Mobilitate Urbana Durabila sumar aprilie 2015

Visum raport conferinta ISTEP Brasov iulie 2015

No Comments
12