Analiză intersecția Făget, Brașov

4 Comments

• mitatatu | August 3, 2016 at 17:00

  Cu siguranță giratoriul nu este unica soluție și, cel mai probabil, nu poate fi aplicată în orice situație. În contextul în care PMUD-ul este făcut în spatele ușilor închise și este foarte prost, analizele giratoriilor propun reevaluarea și îmbunătățirea acestora. Vin cu aceste discuții pentru că sunt conștient că pe termen scurt și, poate, mediu o să avem aceste giratorii. Măcar să le maximizăm eficiența pe partea de siguranță. Cred că pot fi îmbunătățite.
  Și în paralel ar trebui demarate studii reale pentru un PMUD bun și, desigur, consultare și dezbatere publică.
  Altfel sunt de acord că podul hobanat este o gaură în buget și complet inutil.
  Problema cea mai mare este că încă ne concentrăm cum să îndesăm mașinile, pe drumuri și în parcări, adică să sufocăm complet orașul, când ar trebui să aplicăm soluții de scoaterea mașinilor din oraș, în paralel cu realizarea de alternative de transport pietonal, pe bicicletă și transport public.
• Gruia Hilohi | August 2, 2016 at 21:36

  Felicitări pentru abordarea frontală şi curajoasă a unor probleme ce sunt “tabu” la Braşov. Susţin demersul reproiectării intersecţiilor, pentru a se asigura un echilibru între siguranţă şi fluenţă. Din nefericire, intersecţia luată în studiu nu a oferit niciodată nici fluenţă, cu atât mai puţin siguranţă. În afară de faptul că este mare şi rotundă, lucruri care în tehnica inginerească nu au relevanţă, nu se poate descoperi în conformarea acestei intersecţii nimic care să ne ducă cu gândul că cineva ar fi proiectat-o conform legislaţiei, normativelor şi bunelor practici inginereşti europene.
  Doresc să insist asupra faptului că analiza dvs. pleacă însă de la efectele vizibile şi nu de la cauze. De asemenea, articolul ia de bun faptul că giraţia trebuie să fie veşnică acolo şi noi doar să căutăm să o îmbunătăţim, de fapt un fel de cosmetizare. În studiul de mobilitate urbană durabilă, realizat recent pentru Braşov şi zona metropolitană şi aprobat/însuşit şi de CL, această intersecţie, împreună cu încă alte câteva, este catalogată cu eleganţă ca fiind cu performanţă tehnică nesatisfăcătoare. Problema este de fapt că acolo există un curent principal de trafic la 90 de grade şi valori de trafic mult peste ceea ce este recomandat pentru o intersecţie nereglementată, adică bazată pe acordarea de prioritate şi nu pe semnalizare cu semafoare. Deci orice analiză pleacă din start de la premiza greşită că giraţia s-ar mai putea îmbunătăţi. Nu, nu se mai poate şi chiar autorii studiului au propus revenirea, în mai multe cazuri, la intersecţii semaforizate inteligent. Ar fi şi varianta unui pasaj subteran pentru direcţia predominantă (Gării – Tractorul), uşor de realizat tehnic datorită declivităţilor, dar necesitând evident lucrări edilitare mai ample de repoziţionare a reţelelor. Giratoriu nu are însă ce să caute acolo, traficul este asimetric şi mult peste valorile care le poate absorbi un giratoriu. Se încearcă acum a se salva de la moarte giratoriul prin construirea acelui “hobanat” la Sala Sporturilor. Pe lângă cheltuirea inutilă a unor sume exorbitante (se poate face şi un pod simplu, nu e nevoie de unul ancorat de cabluri), nu se va face decât să se strice şi fluenţa pe Bd. Gării. A doua legătură cu Tractorul a fost studiată de decenii şi se ştie că punctul optim de legare ar fi fost Str. Crinului sau intersecţia Vlahuţă – Hărmanului. “Din greşeală-n greşeală, până la victoria finală” – spunea o vorbă de pe vremuri, perfect valabilă şi azi… Până la victoria finală împotriva oraşului, a oamenilor şi a bunului simţ în general.
• mitatatu | January 4, 2016 at 15:09

  Articolul vorbește despre siguranța în trafic, care pentru pietoni și bicicliști este foarte scăzută. Siguranța are prioritate în fața fluidizării. În cuvinte mai clare, viața are prioritate în fața mașinii.
  Apoi să mai lămurim un lucru. Giratoriul nu este un element care să asigure fluidizarea traficului (ci doar în plan secund), ci este un element de calmare a traficului așa cum este precizat deja în articol. Adică trebuie să facă din intersecții locuri prin care oricine poate trece în siguranță.
  Fluidizare nu se mai poate face dacă sunt foarte multe mașini și nu mai încap pe drumurile din Brașov. Ce nu este precizat în acest articol este că mașina personală este motivul aglomerației. Cine vrea să observe și să analizeze o să ajungă la această concluzie. Deci, cei care alegeți mașina personală vă faceți vinovați de aglomerarea orașului, iar faptul că mergeți cu viteză înseamnă că puneți vieți în pericol.
  În acest contex, mașina personală trece în planul al patrulea, după pietoni, mijloace nemotorizate și transport public.
  Dacă vreți să păstrăm trendul cu mașina personală, ca mijloc principal de deplasare, nu facem altceva decât să repetăm o greșeală pe care țările din vestul Europei au făcut-o, greșeală care a costat bani mulți și vieți multe. Acum avem posibilitatea de a ne informa și de a înțelege din experiența altora și cred că ar tebui s-o facem și să sărim peste greșeli scumpe. Vă ofer spre consultare câteva materiale care să vă facă să înțelegeți mai bine demersul nostru nostru și ce înseamnă un oraș frumos și prietenos pentru oameni. Consultați materialele de la acest link – http://visumbrasov.org/i-step/resurse-i-step/
• Constantin Ene | December 29, 2015 at 14:35

  Nu stiu cine e filozoful destept care face aceasta asa-zisa analiza, dar nu am remarcat nici un comentariu referitor la fluidizarea circulatiei masinilor. Vorbeste numai despre pietoni si biciclisti. Stie ca in orele de varf aici se fac coloane de 500-1000m la intrarile in intersectie ? Daca reducem nr.de benzi va fi si mai rau, si daca punem trecerile de pietoni mai aproape de intersectie blocam sensul giratoriu cand se aduna mai multe masini una dupa alta care trebuie sa dea prioritate la pietoni. Eu ii recomand desteptului sa-si vada de pianul lui daca e pianist si sa nu se mai bage unde nu se pricepe.