Trecerea de pietoni de pe Hărmanului – Analiză I-STEP

Trecerea de pietoni de pe Hărmanului – Analiză I-STEP

Vorbim de prima trecere de pietoni întâlnită când facem stânga în Hărmanului, venind din Bd-ul Gării (vezi img. 1). Este o trecere de pietoni care deservește o intersecţie.

După cum ştim, intersecţia este locul de întâlnire al tuturor participanţilor la trafic, indiferent de mijlocul de deplasare folosit. Este locul în care se întretaie direcţiile de mers. De aceea trebuie ca aceste locuri (intersecţiile) să fie sigure. Ca să fie sigure, este necesar ca fiecare participant la trafic să meargă cu viteză redusă.

viteză mică = siguranţă ridicată

Trecerea aceasta de pietoni se află la o intersecţie prevăzută cu giratoriu. Aşa cum ştim, giratoriul nu este un element de fluidizare, ci de calmare a traficului – a determina participanţii la trafic să circule cu viteză scăzută. Vezi mai multe informaţii despre giratorii.

Această trecere de pietoni poate fi corelată cu prima trecere de pietoni din Alexandru Vlahuţă. Şi o să vedem de ce după ce observăm problemele actuale.

I-STEP

Aşadar, trecerea de pe Hărmanului: – este aşezată la distanţă mare de intersecţie, mai exact la aproximativ 47 de metri (vezi img. 2).

Din acest motiv se află în zonă de viteză, cei mai mulţi şoferi începând decelerarea după ce trec de trecere, când se apropie mai mult de giratoriu.

Tot din acest motiv, trecerea este într-o zonă în care insula pietonală este foartă îngustă, ceea ce face ca trecerea de pietoni să fie foarte lungă. Practic, pietonii sunt nevoiţi să facă traversarea a şase benzi. O insulă pietonală cu lăţime mică nu oferă un loc sigur între sensurile de mers (vezi img. 3).

O altă problemă pentru aşezarea nepotrivită a trecerii de pietoni este faptul că tot traficul dă în trecere. Avem practic maşini venind din trei direcţii, toate ajungând în acelaşi timp la trecere. Astfel, pe sensul dinspre oraş spre Triaj, avem maşinile care ies din giratoriu şi cele care vin de pe Alexandru Vlahuţă, în total pe trei benzi. Iar din sensul opus, maşinile care vin disnpre Triaj, tot pe trei benzi.

O altă problemă este linia de oprire, care este lipită de trecere şi care este practic ineficientă.

Ce se poate face?

Prima măsură este mutarea trecerii de pietoni, la maximum 10 metri distanţă de trecere (vezi img. 4).

Img. 4 arată locul unde ar trebui aşezată trecerea de pietoni. Şi ca mutarea să fie eficientă, trecerea de pietoni, pe care o notăm cu AE, o vom corela cu trecerea de pietoni din Alexandru Vlahuţă (pe care o notăm cu EG). La această trecere, pietonii au de făcut o traversare de opt benzi, deoarece şi aici insula pietonală este foarte îngustă.

Practic ambele treceri vor trebui mutate la o distanţă de maximum 10 metri de giratoriu. În acest fel, ambele treceri vor fi amplasate în zone în care se circulă cu viteză redusă.

viteză redusă = vizibilitate crescută = timp mai mare de reacţie

Vedem că şi trecerea de pe Vlahuţă (EG) este la o distanţă de aproximativ 51 de metri de giratoriu (vezi img. 5).

Odată cu mutarea, trecerea AE se desface în patru porţiuni: pornind de pe trotuarul A avem porţiunea AB (unde pietonii au de trecut o bandă şi trebuie să fie atenţi la un singur rând maşini); care ajunge pe insula pietonală B (primul refugiu pentru pietoni); apoi avem porţiune BC (unde pietonii au de trecut două benzi şi trebuie să fie atenţi la maşinile care vin doar dintr-un singur sens); care ajunge pe insula pietonală C (al doilea refugiu pentru pietoni); vine porţiunea CD (unde pietonii au de trecut trei benzi şi trebuie să fie atenţi la maşinile care vin doar dintr-un singur sens); care ajunge pe insula pietonală D (al treilea refugiu pentru pietoni). (vezi img. 4)

Insula D este locul în care cele două treceri de pietoni AE şi EG se întâlnesc. Mai departe, pietonii care şi-au început trecerea din punctul A pot finaliza trecerea înspre punctul E, pe porţiunea DE (unde pietoni au de trecut o bandă şi trebuie să fie atenţi la un singur rând maşini) sau pot continua traversarea spre punctul G. În acest fel se scurtează traversarea de la punctul A la punctul G cu două benzi. (vezi img. 4)

I-STEP

Pentru cei care merg spre trotuarul G şi vin dinspre E sau dinspre A, de la insula D au de parcurs porţiunea DF (unde pietonii au de trecut trei benzi şi trebuie să fie atenţi la maşinile care vin doar dintr-un singur sens); care ajunge pe insula pietonală F (care ar fi al doilea refugiu pentru pietonii de pe Vlahuţă); apoi ultima porţiune FG (unde pietonii au de trecut trei benzi şi trebuie să fie atenţi la maşinile care vin doar dintr-un singur sens). Practic, trecerea EG se desface în trei porţiuni. (vezi img. 4)

De asemenea, liniile de oprire la trecerea de pietoni vor trebui amplasate la o distanţă cuprinsă între şase şi 15 metri. Rolul liniei de oprire este pentru a anunţa şoferii că pietonii au prioritate şi de a oferi o zonă cu vizibilitate şi distanţă de oprire în siguranţă. (vezi img. 4)

În final, mai trebuie aduse bordurile la nivel cu asfaltul, iar asfaltul realizat în aşa fel încât să nu aibă denivelări pentru a nu permite apei pluviale să stea pe trecere, aşa cum se întâmplă în momentul de faţă. (vezi img. 6)

Mutarea trecerilor în apropierea giratoriului duce şi la depărtarea acestora de staţiile RATBv. Astfel, se decongestionează staţiile de transport public şi se permite un acces mai facil pentru autobuze.

În încheiere, iată şi lungimile celor două treceri de pietoni. Pentru cea de pe Hărmanului avem 21,77 metri (vezi img. 7), iar pentru cea de pe Vlahuţă avem 31,35 metri (vezi img. 8).

Citeşte şi alte analize I-STEP.

scris de Mihai Tatu – sociolog, membru Asociația Visum pentru Educație și Cultură