Blog Archives

3 iron

credit foto: all-free-download.com

Un film: 3 – IRON (Titlul original: Bin-jip)

A privi o poezie

Cum ar fi dacă într-o zi am afla că viața noastră nu ne aparține în totalitate? Că este trăită și de altcineva? Că acel cineva ne îmbracă pijamalele, că ne spală hainele, că ne lipsește din mâncarea lăsată în frigider, că în casă s-a făcut curățenie, că florile sunt udate, că lucrurile pe care le-am crezut stricate nu mai au nimic? Vorbesc aici de senzația pe care o avem uneori când simțim prezența a ceva ce nu putem numi. Este ceea ce ar caracteriza personajul principal al filmului. Un băiat care în fiecare dimineață agață afișe și flyere pe uși și clanțe, se întoarce seara pentru a ști la care uși nu s-a umblat. Următorul pas, pe care probabil că îl intiuți, este de a intra prin efracție în casă. De aici urmează spălatul, mâncatul, reparatul și curățenia. Atunci când gazadele se întorc acasă, tânărului nu-i rămâne decât să caute o altă locație unde să-și reia obieceiurile.

(more…)

No Comments
butterfly_tree

credit foto: all-free-download.com

Par Lagerkvist – Moartea lui Ahasverus

Moartea lui Ahasverus a fost publicată la editura Univers, în cadrul colecției Cotidianul. Are dimensiuni reduse, și pare scrisă dintr-o dată. Ceea ce mi-a atras atenția încă de la începutul cărții a fost impresia că urmăresc o piesă de teatru.

Din mitologie aflăm că Ahasverus este jidovul condamnat de către Dumnezeu la rătăcire eternă și la nemurire pentru că l-a batjocorit pe Isus atunci când acesta urca Golgota. Acest mit a fost de multe ori interpretat, dar nu m-a interesat dacă viziunea lui Lagerkvist este sau nu originală, ci care este ideea pe care vrea să ne-o transmită.

Anunțat încă din titlu, personajul Ahasverus nu este numit în carte, dar este intuit de cititor prin excludere, deoarece celelalte personaje sunt numite. De ce nu este numit? (Întrebarea pe care mi-am pus-o la finalul lecturii). Deoarece Ahasverus nu reprezintă decât conceptul omului condamnat pentru curajul de a interoga divinitatea și pentru refuzul său de a crede necondiționat. O altă întrebare pe care ți-o pui, în mod normal, este de ce „Moartea lui Ahasverus” în condițiile în care este nemuritor?

(more…)

No Comments

cheia-2

Fantezie și adevăr

Junichiro Tanizaki – Cheia: Într-un cuplu fiecare dintre parteneri ține câte un jurnal, analizându-și relația din perspectiva „ce nu știe despre mine și aș vrea să afle”. Încercând să se apropie în felul acesta nu fac decât să se îndepărteze, dar intensificându-și în același timp pasiunea. Fiecare știe că celălalt scrie un jurnal, dar se comportă ca și cum jurnalele n-ar există, generându-se astfel o incertitudine absolută: niciunul nu știe dacă celălalt a citit jurnalul său, iar în cazul lecturării, autenticul este pus între paranteze: suspectarea de intenționalitate suspendă credibilitatea emițătorului. Mai este posibilă comunicarea la acest nivel? Dorința de a-i spune celuilalt cum îl vezi, îl gândești, amestecat cu sentimentul de teamă de a nu fi crezut și de a nimici prin numire ceea ce trebuie să rămână nespus. Prin cuvânt te îndepărtezi de realitate, construind în același timp o realitate la nivelul spațiului imaginar, făcând un ocol care să îți asigure accesul la cunoașterea realității (pe care o percepi datorită proiecțiilor propriilor tale fantezii / fantasme). Cu alte cuvinte, ne îndreptăm spre real printr-un ocol, necesar deoarece altfel realitatea ne-ar rămâne inaccesibilă. (Zăbovind în negativ, Slavoj Zizek) În cazul de față, deplasarea este mijlocită de jurnal, combustibilul care alimentează fantezia. Jocul pe care ni-l propune Tanizaki este periculos, pentru că miza este însăși viața protagoniștilor. Iar jocul se numește iubirea.

Ruptura este declanșată de imposibilitatea de a recunoaște o realitate, adică ceva ce nu se potrivește cu propriul spațiu imaginar. Caz în care „bătălia” se dă pe fragmente de realități și pe impunerea lor, pentru a-l introduce și pe celălalt în această lume (fuga de schizofrenie individuală prin schizofrenie socială) – soțul își îmbăta soția pentru a-și putea pune în practică fanteziile.

(more…)

No Comments

S-a încheiat primul eveniment pe care Asociația Visum pentru Educație și Cultură l-a propus în această lună, „Așa începe totul, cu o idee”, eveniment care face parte dintr-o serie de întâlniri sub emblema „Atelierul de idei”. La ceainăria Ceai et caetera, am fost între prieteni și am avut parte de discuții care au trezit în mintea tuturor întrebări, dar și răspunsuri.

Domnul Fănel Stroe a reușit, așa cum îi stă dumnealui în fire, să ne surprindă într-un mod plăcut, să ne emoționeze, dar să ne expună un punct de vedere la care poate mulți nu s-au gândit: ce înseamnă a fi profesor, dintr-o perspectivă sociologică deosebită. Într-un context în care egalitatea și libertatea nu par posibile împreună, ni s-a adus în vedere faptul că acest paradox există. A vorbit despre rolul profesorului de a arăta direcții, de a îndruma și de a ajuta. Și a punctat foarte bine diferența între mediul creat de companii și mediul creat de profesor în dezvoltarea individului și în creșterea lui, arătând că între cele două lumi există o diferență: pasiunea. Desigur, discuțiile și întrebările au mers mult mai departe și cu siguranță nu s-au încheiat, rămânând deschisă portița dezbaterilor. (more…)

No Comments

Mihai Bolonyi, Lectura ca mijloc de bântuire și prietenie
                                                      Cărțile sunt scrisori mai voluminoase, adresate prietenilor
                                                                                                                                Jean Paul

În actul lecturii este dificil de stabilit cine pe cine bântuie: scriitorul pe cititor sau invers. Chiar și raportul cititorilor este unul fantomatic. Fantoma este o prezență care ne privește, dar pe care noi nu o vedem. Scriitorul este în imposibilitatea de a-și vedea cititorii, dar aceștia din urmă îl privesc pe scriitor prin intermediul cărții. Pe de altă parte, cartea ca produs este trimisă asemeni unei scrisori însă fără a fi foarte clar cine sunt destinatarii, dar tocmai grație acestui mecanism scriitorul devine o fantomă care își bântuie cititorii.

”Moartea” unui autor este echivalentă cu ștergerea urmei lui, care poate avea loc în două feluri: prin refuzul lecturii sau prin deformarea textului. Cititul este nu numai o acceptare a unei moșteniri, ci și o relansare a ei și deci de a alege s-o ținem în viață. Din această perspectivă, moștenirea nu este numai o dobândire, ci și o obligație de a da mai departe. (more…)

1 Comment

afis event 3 copyUpdate:
Program:
18:30 – 19:00 prezentare Asociație
19:00 – 19:15 prezentare Fănel Stroe
19:15 – 19:25 discuții la prima prezentare
19:25 – 19:40 prezentare Mihai Bolonyi
19:40 – 19:50 discuții la a doua prezentare
20:10 – 20:40 Recital Florin Ștefan

Asociația Visum pentru Educație și Cultură vă invită la un eveniment dedicat educației și culturii: „Așa începe totul, cu o idee”. Întâlnirea face parte dintr-un set de evenimente pe care dorim să-l realizăm sub emblema „Atelierul de idei” și care are ca scop promovarea educației și culturii, a unor artiști, evenimente care doresc să adune în aceeași încăpere un grup de oameni care să discute despre lectură, poezie, proză, despre artă, care să adune idei și să gândească anumite (more…)

No Comments