Blog Archives

Apollonia Hirscher 5

Clădirea de pe Apollonia Hirscher 5 / credit foto: Google Maps

Parcarea Hirscher sau cum începem să distrugem Centrul Istoric al Brașovului

Am scris deja că parcarea Hirscher nu este o idee bună. Între timp, m-am convins că realizarea unei astfel de parcări nu numai că nu este bună, ci de-a dreptul nocivă pentru Centrul Istoric al Brașovului.

Vă înteb (uitați-vă la poze cum ar arăta parcarea și pe site-ul parcării) chiar vrem să lăsăm așa o moștenire pentru Brașov, în comparație cu ce moștenire am primit? Chiar nu ne interesează ce efecte apar ca urmare a unei astfel de realizări?

credit foto: Elmas

Iar întrebările pe care le puneam în decembrie 2016 rămân valabile:
1. Care este cererea care să justifice realizarea parcării în acest loc?
2. Există alternative mai potrivite care ar putea fi explorate (alte locuri pentru parcare etc.)?
3. Există întrebuințări mai bune pentru acest loc?
4. Cum se aliniază această propunere cu obiectivul de a face Brașovul un oraș sustenabil și cum protejează caracterul istoric?
5. Care sunt sursele de finanțare și costul total pentru parcare? Este singura întrebare la care am primit răspuns, aproximativ 10 milioane de euro, cu finanțare private asigurată de Elmas SRL. De menționat totuși că, având în vedere că parcarea s-ar realiza prin investiție privată, costurile și profitul nu fac obiectul discuției noastre.
6. Credeți că turiștii, români și, mai ales cei străini, vin să vadă sticlă și metal în mijlocul unui centru istoric?
7. Când mergeți în afara țării, vizitați centrele istorice pentru clădirile vechi sau pentru cele de sticlă și metal?

La întâlnire, ni s-au prezentat aspecte care țin de soluția tehnică pe care o considerăm în continuare, fără a fi specialiști în domeniu, una bună. Nu contestăm în niciun caz această soluție din punct de vedere tehnic sau al siguranței, cu atât mai mult cu cât vine din partea unei companii cu experiență și renume. Totuși, clădirea pare a fi tratată ca un obiect de sine stătător, fără a fi racordată la contextul în care se află.

(more…)

2 Comments

Imobil ilegal pe str. Ioan Bogdan – partea I, Salvați zona istorică „Brașovul vechi”

Represiunea depinde de mașină, nu invers. Fiecare segment este putere și, în același timp, o figură a dorinței” (p. 98, Deleuze & Guattari)

imobil-2

credit foto: Salvați zona istorică „Brașovul vechi”

Prezentam „Procesul” lui Kafka într-un articol mai vechi, iar astăzi elementele pe care autorul le scoate în evidență cu atâta măiestrie în cartea sa sunt din ce în ce mai vizibile în viața noastră, de zi cu zi. Deși aparent legea este deschisă tuturor, nimeni nu are de fapt acces la ea, toate lucrurile petrecându-se segmentar, liniar și mereu în spațiul alăturat, conceptul utilizat de Deleuze & Guattari fiind cel de contiguitate.

Vom întâlni ceea ce la Kafka se numește tergiversare (care apare atunci când procesul, în cazul cărții, „este menținut în stadiu incipient”, în situația de față nefiind vorba despre un proces în tribunal, ci despre o construcție fără autorizație care a început să fie vizibilă pe strada Ioan Bogdan, în centrul istoric al Brașovului, o construcție care nu respectă normele legale. De ce tergiversare (tărăgănare)? Pentru că, după cum veți vedea din răspunsurile primite la solicitările transmise către autorități, fiecare instituție plasează responsabilitatea către o alta și tot așa, timp în care construcția de pe strada Ioan Barbu, cea fără autorizație, continuă „miraculos” să crească. Tergiversarea este un bun „instrument” care, deși pare haotic și stupid, are reguli foate clare, care împiedică o desfășurare normală a unor lucruri. Cum ar spune Deleuze și Guattari, tergiversarea este nelimitată și continuă, limita se depărtează tot mai mult. Mai simplu spus, autoritățile amână, tărăgănează, tergiversează răspunsurile și acțiunile care ar fi normale, până când scopul final – în cazul de față, construcția – va fi atins.

Vom regăsi în situația pe care o vom expune mai jos un sistem deficitar, care plasează cetățeanul pe ultimul loc, un sistem inaccesibil. Vom vedea că accesul există doar la reprezentanți ai legii, dar se pare că deloc la legea în sine.

(more…)

No Comments

Se vorbește despre Brașov că este un oraș frumos. Sigur că este frumos, este plasat foarte bine din punct de vedere geografic (orașul se ține de natură pentru a trăi); are clădiri istorice, din care s-au păstrat o parte din ele, și are diversitate etnică – ceea ce numim azi multiculturalism.

Merg mai departe cu discuția despre clădiri și întrebarea este în ce direcție se dezvoltă Brașovul din punct de vedere arhitectonic? Cum vrem să arate clădirile, indiferent de utilitate? Cred că ar trebui ținut cont de arhitectura specifică Brașovului și de influențele germană, maghiară și românească, iar noile construcții și reabilitările să încerce să se integreze într-o măsură cât se poate de mare în spațiul deja construit.

Și am găsit două exemple în Brașov, unul care nu numai că este oribil, dar care intră în orice carte de arhitectură la categoria așa nu, oriunde te-ai gândi să-l faci și un exemplu, așa da, în care noua construcție se integrează foarte bine cu spațiul istoric brașovean.

Cele două exemple sunt:

Așa nu – Hotel Ambient situat pe strada Iuliu Maniu

20151211_124647-1

Așa da – Casa Tudor situată pe strada Avram Iancu

20151121_094127-1

Localitățile României - proiect al Asociației Visum pentru Educație și Cultură. 
Prin acest proiect ne-am propus să arătăm abuzurile pe de o parte și           realizările pe de alta, dar și efectele oamenilor asupra lor și asupra         localităților, a locurilor în care trăiesc. Toate acestea se constituie într-un exercițiu sociologic, adică  pot fi analizate și discutate, și va avea ca      element central fotografia.

 

 

.

Material realizat de Mihai Tatu, membru Asociația Visum pentru Educație și Cultură

No Comments