Blog Archives

Stockholm Royal Seaport – de la zonă industrială la district urban sustenabil


VisionSRS2030_medium 2

Stockholm / credit foto: Stockholm Royal Seaport

Globalizarea resurselor şi impactul asupra comunităţilor locale

Globalizarea aduce oamenii de pe tot globul în aceeaşi competiţie. Acest lucru înseamnă că firmele, ţările şi administraţiile sunt în competiţie unele cu altele. În dinamica globalizării, orice măsură economică poate afecta firmele din diferite locuri ale lumii. În aceste condiţii, firmele îşi vor creşte mobilitatea, adică îşi vor reloca activitatea, pentru a putea limita efectele negative şi chiar pentru a supravieţui. În cazul în care are loc migraţia firmelor sau acestea îşi încetează activitatea, zonele din care pleacă vor avea de suferit din punct de vedere economic, social şi de mediu, iar autorităţile publice trebuie să intervină pentru a rezolva problemele rezultate. Aici putem vedea exemplul Braşovului care, odată cu ieşirea României din zona de influenţă sovietică şi intrarea sa în zona de influenţă a democraţiei europene şi americane, a început să sufere atât din punct de vedere economic, cât şi social datorită închiderii fabricilor regimului trecut. Au rămas astfel mari întinderi de teren în degradare, în interiorul şi la limita municipiului Braşov, iar în prezent, lucrurile sunt departe de a fi rezolvate. Mai mult, situaţia nu este unică în ţară.

În cazul Suediei şi, mai exact, al orașului Stockholm, situaţia e un pic diferită. Globalizarea la care noi, România, suntem învăţăcei, pentru Stockholm şi Suedia înseamnă o creştere a capacităţii de a atinge eficienţa, competitivitatea şi dezvoltarea tehnologică. Iar un exemplu în acest sens este zona Stockholm Royal Seaport, zonă portuară şi industrială a capitalei suedeze. (more…)

No Comments

Alegeri, politică, alegători, candidați, prezent, viitor

Încerc, în prezent, să evit transformarea viitorului în trecut. Într-un fel să nu repetăm greșelile sau practicile trecutului. Este o miză de comunitate, de societate, de salvare a viitorului. Dar mai am o miză, cea a salvării personale. Ambele le rezolv implicându-mă, vorbind, spunând ce văd și cu ce nu sunt de acord.

Ambele mize le rezolv pornind de la cea personală, pe care o cred ca fiind punctul de plecare. Miza personală este conștiința, care mă apasă, în special în prag de alegeri sau alte evenimente importante pentru societate, și îmi spune să-mi exprim punctul de vedere într-un mod public.

Conștiința, atât ca cetățean, cât, mai ales, ca sociolog, care îmi spune că trebuie să mă implic și să am un spirit critic față de ce văd și care-mi ridică semne de întrebare.

Michel Foucault scrie în Guvernarea de sine și guvernarea celorlalți… indivizii sunt incapabili să iasă prin ei înșiși din starea de minorat. … Pentru că sunt lași, pentru că sunt leneși, pentru că le e frică. … chiar și eliberații din legăturile lor, chiar și eliberații din ceea ce îi ține legați, chiar și eliberați de sub tutela acestei autorități nu-și vor asuma decizia de a merge pe propriile picioare și vor cădea … pentru că le-ar fi frică. Ne aflăm într-o stare de minorat pentru că suntem lași și leneși și nu putem să ieșim din această stare de minorat tocmai pentru că suntem lași și leneși.

Acceptând o stare, o practică, fără a ne pune întrebări și fără a vorbi public despre ea poate însemna complicitate, frică și indiferență.

Vreau să vorbesc despre alegeri și despre politic.

Repetăm aceeași practică la nesfârșit, de la an electoral la altul. Sunt mai atent la alegeri începând cu cele din 2008. 2012 au fost la fel și, din păcate și 2016 e la fel cu precedentele. Avem același discurs, indus politc, de partide și candidați cu șansă. Astea de obicei sunt cele mari sau „independenți” ieșiți din partidele mari și care au ocupat sau ocupă o funcție. Efectul este ca cel descris de Slavoj Zizek în Repetându-l pe Lenin, „spuneți și scrieți orice doriți – atât timp cât ceea ce faceți nu pune sub semnul întrebării sau nu perturbă efectiv consensul politic dominant.

afise_BV

Afișe campanie elctorală locale 2016

Dinspre electorat se văd (more…)

No Comments
rain

Ploile curg / credit foto: all-free-download.com

Ploile curg. Între noi, pe podelele murdare ale sufletului. În priviri, în seri călduțe de mai. În fiecare bucățică de speranță, de lumină, de barieră doborâtă. Ploile curg de fiecare dată când etichetăm, arătăm cu degetul, când judecăm aspru moleculele care ne construiesc. Trăim timpuri prea grăbite. Prea fără de sens, prea lipsite de consistență. Prea vlăguite de valori, de lucrurile care contează cu adevărat, acelea la care ne gândim înainte de a pune capul pe pernă. Adormim învăluiți în stres, în prea mult alcool, prea superficiali și încrezători că putem urca orice vârf amețitor de munte. Dar nu putem. Pe drumul lung al nepăsării, pe poteca interminabilă a minciunilor, ne-am pierdut dreptul de a ne numi oameni. Suntem doar prafuri de ființă, umbre care se întâlnesc pe Facebook. Noi nu mai știm să fim. Să ne întâmplăm, să ne ciocnim ideile mărețe, nu doar paharele de vodcă. Noi am devenit creaturile prea grăbite să se îmbrățișeze, prea lacome pentru a intra în formele bizare ale unei societăți stăpânită de acid hialuronic și funcții cât mai înalte. (more…)

No Comments

Timp / credit foto: all-free-download.com

Timpul. E lucrul pe care am început să-l prețuiesc cel mai mult odată cu trecerea anilor. Timpul pe care-l oferim oamenilor, serilor de mai, petrecerilor, paharelor de vin roșu. E așa de mare darul să-ți ofere cineva timpul lui. E așa de important să existe întrepătrunderi, ciocniri, vibrații. E așa de bine să le prețuiești. Să nu lași niciun moment să-ți fugă de sub picioare, nicio secundă să plece fără a merita să fie povestită.

Eu știu. Că am dat tot ce am avut, chiar un pic mai mult. Am trecut de toate barierele pământești, am spintecat toate regulile stupide ale unei societăți îndopată de snobism. Am reușit să trec pe cealaltă parte a malului. Pe teritoriul indiferenței, al ființelor prea grăbite pentru a privi cerul. Am ajuns la un alt stadiu. (more…)

No Comments
eyes closed

O călătorie plină de surprize prin lumea simţurilor / credit foto: all-free-download.com

O călătorie plină de surprize prin lumea simţurilor

Există un subdomeniu al artei în care lumea simţurilor te conduce către un drum pe care odată ce ai păşit vei vrea să-l străbaţi până la capăt, deoarece pe parcursul lui vei găsi şi afla o mulţime de lucruri noi şi captivante. Lasă-mă, dragă cititorule, să te iniţiez eu pe acest drum al cunoaşterii acestui frumos subdomeniu, să-ţi fiu un îndrumător prin această călătorie virtuală şi vei descoperi în rândurile ce urmează cât de uşor e să faci primii paşi către un loc în care arta şi-a pus tot ce era mai bun.

Frumoasa şi palpitanta mea călătorie a început într-o superbă zi de toamnă când, câteva raze de soare ne mai răsfăţau încă. O colegă a venit la mine cu un entuziasm şi cu o voce în care se citeau fericirea, emoţia şi nerăbdarea de a-mi adresa invitaţia şi de a primi răspunsul. Mi-a spus că se organizează un proiect cu teatru senzorial şi m-a întrebat dacă vreau să vin. Era prima dată când auzeam de teatru senzorial. Curioasă, nerăbdătoare şi emoţionată în acelaş timp am decis să o însoţesc pe colega mea şi să văd despre ce este vorba. N-am ştiut că acceptul meu avea să-mi lărgească orizonturile, că viaţa avea să-mi facă unul din cele mai frumoase daruri, darul de a-i cunoaşte pe oameni şi de a le arăta că arta se poate face şi legat la ochi, că ea depăşeşte limitele, că teatrul senzorial este una din cele mai pure şi inedite forme de artă. (more…)

No Comments
plecare

Plecare / credit foto: all-free-download.com (zcool.com.cn)

Cu mine erai într-un asincronism perfect: eram două fulgere care-și dădeau întâlnire în arșița verii, eram două trenuri care urmau să se ciocnească, eram linii opuse care nu s-ar fi putut întâlni nici dacă am fi abolit toate legile matematicii. Eram concepții și trăiri diferite, eram ploi torențiale de vară cu soare, eram tot ce am visat. Doar că uneori visele le pierzi din buzunar, le lași pe-un pat dintr-un hotel, într-o sală de așteptare, la magazinul din colțul străzii, le lași într-o șoaptă sau într-un cuvânt. De aceea îți doresc să nu uiți în goana nebună după lucruri trecătoare și insignifiante, că pe tine lalele galbene și vinul roșu te fac fericit. Să nu uiți în serile răcoroase de octombrie să privești cerul. Să presupui că acolo e Marte, ba Saturn, ba Carul Mic, ba Carul Mare, că acolo sunt eu. Dar eu nu mai sunt. Nici pe cerul tău, nici sub ochii tăi. Am plecat la scorbura mea îndepărtată, la locul călduros care mă așteaptă undeva, am plecat să mă regăsesc în culorile monocrome ale sunetului. Mă voi lăsa purtată de alte viori și alte game, vreau note și pătrimi diferite. (more…)

No Comments
e simplu, fii fericit!

credit foto: all-free-download.com

  M-am întrebat adeseori despre fericire. Despre cum o putem poseda și cum o determinăm să nu se oprească din intensitate. Despre ce avem nevoie cu adevărat, despre puținele lucruri și persoane care ne hrănesc zilele și sufletul.

  Sunt locuri din care ne întoarcem mai bogați decât am fost vreodată. Mai plini de viață și de început. Sunt clipe care picură liniște și emoții în fiecare celulă a noastră, care ne fac să ne dorim imposibilul, care se lipesc cu putere de noi. Sunt zile care ni se întipăresc cu fier încins în gânduri, oameni frumoși care ne dăruiesc aripi prin cuvintele și felul lor grandios de a fi. Sunt oameni minuni pentru noi, pentru realizările noastre, pentru destinația exactă pe care o avem scrisă în frunte.

  Și până la urmă, fericirea ne aparține. Ne-o creăm, ne-o dăruim, o împărtășim. O memorăm, o strângem cu putere la piept. Poate-i un om, un teanc de bani, o ploaie de martie, o diplomă. E important că există și că palpează viață și euforie în noi, că ne ridică la maximum secreția de endorfine. Fericirea-i atunci când te întorci cu trenul spre casă, ascultând muzică și punându-ți existența în ordine, analizând fiecare următor pas. Nu te întorci nici cu avionul, nici cu vreo mașină scumpă, nici cu un om drag. Doar cu tine. Împlinit că ți-ai descoperit comoara, drumul drept, motivația și puterea de a continua să exiști, fără regrete, frică sau timiditate. Te-ai găsit tu, pe tine. Undeva departe, printre suflete nobile și înălțătoare. (more…)

No Comments
Exif_JPEG_422

Diferențe între genuri. credit foto: flickr(bridgetmckenz)

Ritual de purtare a genului

Cum este definit bărbatul? Cum este definită femeia? Care sunt diferențele între genul feminin și genul masculin? Sunt doar câteva din întrebările ale căror răspunsuri ne definesc în funcție de genul de care aparținem. Sexul apare odată cu viața. Datorită tehnologiei avansate, viitorii părinți știu încă din primele luni de sarcină sexul viitorului copil și astfel încep să îi formeze identitatea. După naștere începe formarea genului. Pentru a stabili de la început care este diferența între gen și sex ne putem raporta la definiția dată de Giddens: sexul se referă la diferențele fizice ale corpului, genul privește diferențele culturale, sociale, psihologice dintre bărbat și femeie (Anthony Giddens-Sociologie,ed. All editia a III-a, 2000).

Formarea genului are loc pe tot parcursul vieții și este influențată în primă instanță de educația primită de la părinți, apoi de cultura în care individual se dezvoltă (tradiții, obiceiuri, influențe religioase), de școală și de grupul de prieteni din care face parte și bineînțeles de propriile experiențe. Ideea diferențelor de gen apare încă de la naștere când fetele sunt îmbrăcate în roz și baieții în albastru. Numele care li se dau sunt specifice de fată sau băiat, iar mai apoi educația din școli unde învață că băieții joacă fotbal și fetele fac balet, că fetele sunt gospodine și băieții repară mașini și multe alte exemple. Astfel, copiilor li se trasează ideile destul de clare asupra diferențelor de gen. Nu poate susține nimeni că acestea sunt cele mai bune metode și că doar așa îi putem învăța pe copii să facă diferențele între ei. Ceea ce foarte puțin le este explicat copiilor este că aceste deosebiri nu ne fac mai buni sau mai puțin buni. De cele mai multe ori, copiii își dau seama singuri de aceste aspecte. Totuși, de multe ori ei le percep greșit pentru că se bazează pe realitatea pe care școala, familia și socieatatea le-o prezintă. (more…)

No Comments
Print

Performance poetry. Recital de sonete – Între om şi zeu

Performance poetry. Recital de sonete – Între om şi zeu


Ne face plăcere să anunţăm un eveniment deosebit pentru data de 2 aprilie, ora 17:00, la Ceainăria Open Heart din incinta Okian, str. Mureşenilor, nr. 1. Este vorba de prezenţa scriitorului Adrian Munteanu într-un performance poetry, cu recitalul de sonete Între om şi zeu.

Recitalul va fi urmat de un dialog cu participanţii şi o sesiune de autografe.

Despre Adrian Munteanu

S-a născut în Şcheii Braşovului, este poet și actor cu peste 20 de premii naționale de interpretare. In ultimii 25 de ani a fost redactor la Societatea Romană de Radiodifuziune și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din Romania.

În volum a debutat între anii 1999-2002 cu trei cărţi de basme în versuri, cuprinzând 365 de poveşti originale. Din aceste povești si-a alcătuit un scenariu și a jucat un spectacol de unul singur timp de două luni în Canada pentru copiii comunităților românesti, de la Vancouver până la Montreal.

Din anul 2004 scrie sonete, fiind autorul a șapte volume, scoase în șapte ani consecutivi. De același autor a mai apărut volumul Odihna Zborului (soneforisme)”, și antologia de sonete Fluturele din Fântână apărută anul trecut.

Volumul de sonete „7” a fost distins cu premiul Uniunii Scriitorilor, în 2011, iar în 2012 a primit Premiul European de Poezie NUX la Târgul Internațional de Carte de la Milano.

Din anul 2008 este membru al Uniunii Scriitorilor.

Cu prilejul lansării antologiei sale de sonete, „FLUTURELE DIN FÂNTÂNĂ”, Adrian Munteanu prezintă în numeroase localități din țară recitalul de sonete „Între Om și Zeu”, un prilej de a cunoaște pe viu, o serie de texte cuprinse în această antologie și a familiariza ascultătorii cu cel ce realizează evenimente inedite, unice în România, folosind dubla ipostază cu care a fost dăruit, aceea de poet și de actor. Ceea ce face Adrian Munteanu este cunoscut în străinătate ca PERFORMANCE POETRY, o modalitate prin care poezia este regina manifestării și nu vorbele despre ea.

În luna mai va susține un asemenea spectacol la Munchen, la invitatia Asociației culturale româno-germane APOZIȚIA.

Intrarea este liberă. Consumaţia se plăteşte la bar.

No Comments
12421780_934597213322758_722673578_n

credit foto: Aldea Adriana Gabriela

Întâlnim oameni prea ciudați uneori. Niște dinozauri indescriptibili, cu idei fixe și orizonturi bătute-n cuie. Oameni limită. Oameni care intră subtil în noi, în gândurile noastre, în vene și priviri. Oameni care ne depășesc barierele de bunăvonință, care se ciocnesc cu putere de inima noastră, care ne dictează evoluția și ne schimbă direcția de mers.

Ne întâlnim și noi uneori. Din întâmplare sau nu. Pe străzi și în locuri necunoscute. În zile senine și seri ploioase. Trebuie doar să așteptăm. Să ne vedem, să ne pierdem unul în brațele celuilalt, să suferim și apoi să plecăm. La final să înțelegem. Să ne înțelegem. Să acceptăm că suntem temple de cultură diferite, cu tradiții și viziuni interpretabile. Nu avem întotdeauna aceleași adâncimi ale vaselor cu care măsurăm lumea și trecătorii străzii, nu suntem capabili să acordăm nimănui primul loc în lista noastră de priorități. Mereu același „EU” care răsună din spatele tuturor faptelor noastre. Și nu știu cât de dăunătoare sau corectă e această gândire, știu doar că nu ne vom schimba niciodată. Nici pentru alții, extrem de rar pentru noi. (more…)

No Comments
In cursul zilei 3

În cursul zilei de azi-noapte

Spectacol de teatru „În cursul zilei de azi-noapte”

Piesa, în regia Vioricăi Geantă Chelbea, este o surpriză totală – atrage nu doar prin perspectiva regizorală originală, cât mai ales prin ineditul situației de a se juca în spații neconvenționale.

Astfel se face că „În cursul zilei de azi-noapte” ajunge prin Asociația Visum pentru Educație și Cultură și Centrul Cultural Reduta în Ceainăria Open Heart din incinta Okian, sâmbătă 26 martie, ora 19:00.

„În cursul zilei de azi-noapte” îi are în distribuție pe Gina Moarcăs și Silviu Dudescu.

Biletul este 10 lei, iar intrarea se face în limita locurilor disponibile. Biletele se pot achiziționa în ziua spectacolului, la intrare. Consumația nu este inclusă în bilet.

Pentru rezervări ne puteți scrie pe office@visumbrasov.org sau ne găsiți la 0742.143.766.

No Comments
Primavara

Primăvara / credit foto: Aldea Adriana Gabriela

Cafeaua are alt gust primăvara. Nu e mai dulce, gândurile noastre sunt mai libere. Lăsăm loc noilor planuri, orizonturi, direcții. Lăsăm să treacă frigul dintre noi. Ne dezbrăcăm de rău, de cuvinte grele și întortocheate, de prea multe nopți albe.

Primăvara ne spălăm păcatele. Ne spovedim și ne pregătim să începem un nou capitol. Acest anotimp e începutul unui proces ciclic . Acum verdele acaparează natura. Acum soarele e timid și ghioceii sunt curajoși. E primăvară. Afară și în fiecare trecător pe care-l văd grăbit pe stradă, în fiecare mugur și pasăre care se întoarce acasă.

E despre renaștere. Despre cât de mari și puternici putem crește, despre visele care se nasc din cenușă și tind spre înălțimi copleșitoare. Avem tot dreptul. Să zburdăm prin viață ca mieii pe câmpii, să luptăm din răsputeri să ne construim propriul adăpost, chiar dacă știm că-l vom părăsi într-un final. Știm că și noi suntem produsul unui alt proces ciclic. Dar nu asta contează. Acum e cald. E bine. E acel moment mult așteptat, luminița de la capătul tunelului. E cromatica splendidă a culorilor reci. E sunetul triumfător al izvoarelor care au reușit să topească zăpada puțină de care-am avut parte. (more…)

No Comments
12345...