Ediţia a doua a Serii de Film Braşov – Cinema 12 a însemnat o călătorie în perioada anilor 1930-1939.
Anii ’30 reprezintă perioada marii recesiuni, The Great Depression. Din punct de vedere economic înseamnă șomaj ridicat, multe bănci intră în faliment. Vorbim de un fenomen mondial. Perioada recesiunii începe în 1929 deși primele semne apar încă din 1921. Așadar, începând cu 1929 lucrurile se agravează și se ajunge ca în SUA, în 1933, sub administrația lui Roosevelt să se renunțe la sistemul monetar bazat pe contravaloarea în aur. Este o măsură luată pentru a stopa deflația.
Finalul acestei recesiuni coincide cu începerea celui de-al Doilea Război Mondial, în 1939, în Europa, dar intrarea efectivă a SUA în război este doar în 1941.
Vorbim deci de o perioadă de grea încercare care se termină cu începerea unei tragedii umane.
Privită din perspectiva cinematografiei perioada anilor ’30 înseamnă mari actori și capodopere cinematografice (şi aici regăsim filme precum Ninotchka, It Happened One Night, Gone with the Wind, American Madness, Mr. Smith Goes to Washington, Grand Hotel, Les Misérables, Of Human Bondage, Shanghai Express şi actori precum Greta Garbo, Bela Lugosi, Clark Gable, Jean Arthur, James Stewart,Bette Davis, Marlene Dietrich, Leslie Howard, dar şi cunoscuţii deja Charles Chaplin şi duo-ul Stan Laurel, Oliver Hardy), dar și ceva „reglementări” asupra cinematografiei. La 31 martie 1930, la Hollywood, intră în vigoare „Motion Picture Production Code” (Codul producătorilor de cinema), supranumit și „Codul Pudoarei” sau „Codul Hays”. Acesta are la bază următorul raționament: „Funcția cinematografului este de a amuza; ar fi o eroare să lăsăm să prevaleze interesul pentru valorile sociale; am cădea într-o artă inferioară, de tip propagandistic”. Prin restricțiile pe care le impune, nu face decât să încurajeze ipocrizia sau chiar să obțină o totală tăcere asupra unor subiecte de maximă importanță (criza economică, șomajul, delicvența juvenilă, alcoolismul, drogurile, moravurile). Codul rămâne pentru un timp literă moartă. După 1935, controlul financiar asupra industriei cinematografului se întărește. „Legiunea decenței”, înființată la apelul Papei de către episcopii americani, duce la o violentă campanie și sfârșește prin a obține aplicarea lui strictă.
În 1903 victoria sonorului pe piața cinematografică europeană obligă casele de filme americane la adoptarea soluției de organizare de departamente ale studiourilor americane, în orașe precum Paris, Berlin, Torino sau Madrid, consacrate în mod special realizării de filme în multiple versiuni.
În 1932 în URSS este pusă în practică metoda cine-trenul. Un fel de studio pe roți cu un laborator care poate preluca 2000 de metri de peliculă pe zi. Medvedkin – „Mergeam acolo unde existau greutăți pentru ca să ajutăm la rezolvarea lor prin filmele noastre. Am reinventat o activitate de propagandă care avusese o mare importanță în anii Revoluției și ai Războiului Civil”.
În 1933, sociologul britanic John Grierson creează „școala documentaristă engleză”, pentru care documentarul constituie un eficient mijloc de propagandă: „Sarcina noastră a fost aceea de a stimula inima și voința oamenilor. Aceasta este datoria documentarului și, în plus, funcția sa fundamentală în raport cu statul. Pornin de la ideea că documentarul este o „interpretare creatoare a realității prezente”, filmul constituie „un act de constatare a faptelor și gesturilor unor indivizi aparținând unei clase mai mult sau mai puțin proletare, un raport asupra situației materiale și morale a unei societăți capitaliste.
În 1934, în Germania, legea asupra cinematografului, dă dreptul regimului nazist să orienteze ansamblul producției cinematografice în funcție de „interesul națiunii”.
În 1936, la București, se proiectează documentarul „Satul Șanț”, regia Henri H. Stahl, cel de-al treilea film de monografii sociologice realizate sub îndrumarea lui Dimitrie D. Gusti.
În 1939, la Festivalul de la Veneția, este prezentat și premiat documentarul românesc „Țara moților”, de Paul Călinescu.
Despre film
Pygmalion este un film realizat 1938, în regia: Anthony Asquith, Leslie Howard. Printre actori îi regăsim peLeslie Howard, Wendy Hiller, Wilfrid Lawson, Marie Lohr, Scott Sunderland.
Anthony Asquith a fost fiul premierului britanic Herbert Henry Asquith (1908-1916). Este considerat unul dintre cei mai buni regizori britanici ai tuturor timpurilor, Academia Britanică denumind un premiu în onoarea sa (Anthony Asquith Award).
Leslie Howard ajunge actor după Primul Război Mondial, unde suferă un şoc puternic de la bombardament. Din acest motiv este lăsat la vatră, iar ca terapie îi este recomandată actoria. În scurt timp ajunge foarte cunoscut pe scenele din New York şi Londra. Cariera şi viaţa i-au sfârşit în Al Doilea Război Mondial, în 1943, unde moare într-un avion doborât de aviaţia germană. O carieră în cinematografie care începe datorită unui război şi termintă datorită altui război.
Filmul este făcut după scenariul scris de George Bernard Shaw, iar piesa de teatru a fost jucată pe multe scene europene şi nord americane. Filmul ne propune o situaţie în care folosirea limbii este diferenţa de clasă. Dacă o menajeră stăpâneşte limba foarte bine şi o foloseşte foarte bine nu ar putea fi deosebită de o membră a nobilimii. Este considerat a fi un film romantic, în ciuda dezacordului scriitorului, dar care vorbeşte de diferenţe de clase, de mândrie, de indiferenţe sociale, ipocrizii culturale, aroganţă, educaţie.
Efectul Pygmalion
Filmul poate fi citit şi din perspectiva efectului Pygmalion sau efectul Rosenthal. Acest efect presupune plasarea de aşteptări ridicate pe oameni pentru ca aceştia să aibă rezultate mai bune, şi cu cât creşte nivelul aşteptărilor cu atât va creşte şi nivelul realizărilor. Prin acest efect oamenii îşi internalizează etichetările pozitive ceea ce duce la reuşite mai bune. În sociologie efectul este folosit în discuţiile legate de educaţie şi clase sociale. Se spune că percepţia pe care o are un lider asupra unui subaltern produce efectul Pygmalion. Aşteptările liderului sunt influenţate de către percepţia pe care o au subalternii despre o situaţie sau chiar de aşteptările acestora.
Efectul face parte din profeţia de autorealizare, unde, dacă o persoană crede că ceva se va întâmpla, atunci în mod inconştient persoana va realiza acel ceva fie prin acţiune, fie prin non-acţiune.
Pentru cei care nu au reușit să ajungă la această ediție am găsit filmul și-l atașăm.
Suntem și pe