Lia Olguța Vasilescu, dezinformare voită sau greșeală de exprimare?

Lia Olguța Vasilescu, dezinformare voită sau greșeală de exprimare?

Pe 8 martie, Lia Olguța Vasilescu postează pe profilul său un lucru cel puțin interesant. Din postarea sa reiese că numărul locurilor de muncă a crescut după ce a crescut salariul minim pe economie. Desigur că exprimarea este una nepotrivită, eronată, poate eronată intenționat (dă bine mereu să vedem creșteri peste creșteri, chiar dacă doar din pix sau tastatură), dar Ministrul Muncii dă asigurări că nu sunt motive de îngrijorare și că adversarii politici au făcut speculații cu privire la problemele care pot apărea odată cu creșterea salariului minim pe economie.

În primul rând, este eronat să spunem că numărul de locuri de muncă ar fi crescut, întrucât creșterea numărului de locuri de muncă înseamnă investiții noi (ca un exemplu clar, dacă în martie 2016 am fi avut 5 locuri de muncă disponibile, această creștere a numărului de locuri de muncă despre care vorbește Lia Olguța Vasilescu ar fi însemnat că în martie 2017 am fi avut 10 locuri de muncă, ori acest lucru nu s-a întâmplat, cel puțin nu din cauza creșterii salariului minim pe economie). Mă îndoiesc că au venit dintr-odată investitorii și au zis: wow, investim în România, că mai nou nu mai dăm 2 lei salariu, dăm 3,5 lei.

Poate o exprimare mai corectă ar fi fost că „numărul de contracte active a crescut” sau „rata șomajului a scăzut”, dacă aceste lucruri s-au întâmplat cu adevărat. Aș vrea să nu fiu înțeleasă greșit: îmi doresc ca rata șomajului să scadă și îmi doresc ca oamenii să meargă la muncă. Îmi doresc investiții, dezvoltare și creșteri salariale care să ducă într-adevăr la un trai decent pentru fiecare român. Tot ce încerc să spun este că e incorect și fals să afirmi că a crescut numărul de locuri de muncă (repet, asta ar însemna noi investiții, dezvoltare etc).

Este posibil ca numărul de contracte active să fi crescut, nu neg, din păcate, nici nu există niște informații concrete care să arate acest lucru (dau un exemplu concret cu ce ar însemna creșterea numărului de contracte active – dacă în martie 2016 am fi avut 20 de locuri de muncă pe piață și o ocupare de 8 locuri, iar în martie 2017 am fi avut ocupate 15 locuri din cele 20 disponibile, asta ar fi însemnat o creștere a numărului de contracte de muncă active. Cu alte cuvinte, s-ar fi putut afirma că odată cu creșterea salariului minim pe economie, a crescut și numărul de contracte active sau, altfel spus, că mai mulți oameni au căutat și acceptat un loc de muncă).

Pot să înțeleg că Lia Olguța Vasilescu face un joc politic prin care să arate o presupusă reușită. Problema apare în două direcții:

- O dată în direcția dezinformării – nu mi se pare normal ca un ministru să aducă informații false, nefondate către oamenii pentru care a fost angajată să îi reprezinte;

- O dată în direcția sursei utilizate, Lia Olguța Vasilescu oferind ca sursă care să întărească informația greșită pe care o oferă, un site care, la rândul său, aduce în discuție o analiză inexistentă a Inspecției Muncii, bineînțeles este vorba despre ceva „exclusiv”.

De ce inexistentă? Văzând aceste date îmbucurătoare la prima vedere, dar ambigue și ciudate pentru un om ancorat la realitate, am făcut o solicitare pe 544 către Inspecția Muncii prin care am solicitat această analiză, astfel încât să verific informația. Inițial am fost contactată telefonic de către un reprezentant al Inspecției Muncii, care mi-a comunicat, ca o concluzie, că această analiză este inexistentă și care mi-a povestit, cu bună-credință, cum e cu Revisalul (lucrez de câțiva ani în resurse umane, prin urmare nu mi-a fost greu să înțeleg și să vizualizez ceea ce-mi povestea).

Astfel că am aflat că această analiză nu există, dezamăgirea față de Ministrul Muncii crescând și mai tare în aceste condiții.

Ulterior, am primit câteva date de la Inspecția Muncii cu privire la situația locurilor de muncă. Într-adevăr, dacă numărul de contracte active era de 6.224.095 la 01 ianuarie 2017, la 07 martie 2017, numărul a ajuns la 6.267.699, o creștere cu 43.604. Date pe care le-am regăsit în articolul citat de Ministrul Muncii.

În același timp, nu avem niciun indiciu sau vreo informație/analiză care să arate că această creștere se datorează modificării salariului minim pe economie. Datele transmise sunt extrase din Registrul General de Evidență a Salariaților, iar ce ar fi de menționat este că forța de muncă fluctuează, acest registru fiind unul extrem de dinamic, cu modificări zilnice: unii oameni demisionează, alții se angajează. Mai avem perioadele în care angajările fluctuează datorită posturilor sezoniere.

Este deja cunoscut faptul că în anumite perioade ale anului, numărul de locuri de muncă active de pe piață crește față de alte perioade. De exemplu, între ianuarie și martie-aprilie a oricărui an există o diferență în ceea ce privește locurile de muncă: în ianuarie, rata de recrutări în companii este mai mică, iar numărul celor care își caută un loc de muncă este și el mai redus, față de luna martie, de exemplu, când lucrurile se schimbă. La fel se întâmplă, de exemplu, și în lunile iulie-august, când este perioadă de concedii. Bineînțeles, exemplele pe care le-am dat pot intra doar la speculații, astfel că am hotărât să văd dacă am dreptate sau nu și am făcut o nouă solicitare pe 544 către Inspecția Muncii, cu scopul de a extrage datele necesare pentru a face o mică analiză. Recunosc, am ținut cont și de încurajarea reprezentantului de la Inspecția Muncii cu care am vorbit inițial la telefon de a face o solicitare mai concretă, cu date mai clare și punctuale. Din păcate, de această dată nu am avut noroc, dar vă las pe voi să citiți răspunsul, care este unul cel puțin interesant.

Aș vrea să lămuresc câteva aspecte:

1. Am făcut o solicitare pornind de la date pe care ei mi le furnizaseră anterior, astfel că a spune că „Inspecția Muncii nu este producător de statistici oficiale, această competență revenind exclusiv Institutului Național de Statistică – instituţia publică care colectează date statistice, procesează şi diseminează statistici oficiale, inclusiv date din Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor” este cel puțin ciudat. În primul rând, INS colectează date statistice și le prelucrează, dar colectarea cu siguranță o face tocmai de la Inspecția Muncii, ceea ce ar însemna că IM are deja aceste date.

2. Scopul înființării unui registru informatic este tocmai de eficientizare și de a scoate cu mare ușurință rapoarte, de a de-birocratiza un sistem, pentru a avea acces mai ușor la diverse situații.

3. Nu am solicitat, după cum se vede și din documentul transmis către ei, date cu caracter personal, ci pur și simplu o statistică/un raport primar/câteva informații privind situația contractelor active pentru lunile ianuarie și martie aferente anilor trecuți. Ori IM îmi dă ca răspuns: „De asemenea, Inspecția Muncii are obligația de a respecta prevederile Legii nr. 677/2001, astfel că poate furniza rapoarte adecvate, pertinente şi neexcesive prin raportare la scopul pentru care sunt colectate şi ulterior prelucrate datele din registrul general de evidență a salariaților. Astfel, prelucrarea datelor cu caracter personal se poate realiza în scopuri statistice, de cercetare istorică sau ştiinţifică, datele rămânând anonime pe toată durata prelucrării, fără a oferi informații cu privire la o persoană fizică sau juridică identificabilă.”. Repet, eu nu am cerut nicio informație cu caracter personal.

4. Cred în acest moment că ar trebui definite foarte clar și noțiunile de „adecvat”, „pertinent” și „neexcesiv”, întrucât personal consider că am respectat toți acești termeni. Și, din nou mă repet, nu am solicitat date cu caracter personal, ci doar niște cifre care să arate numărul de contracte active la o dată dau alta.

Concluziile la care pot ajunge în urma răspunsului primit sunt:

- Inspecția Muncii există ca instituție, însă nu deține date cu privire la situația locurilor de muncă / a contractelor sau a ceea ce se întâmplă pe piața muncii, deci nu are control asupra a ceea ce ar trebui să aibă un control foarte mare;

- Inspecția Muncii mă trimite să-mi iau date de la INS despre situația locurilor de muncă / a contractelor active sau a ceea ce se întâmplă pe piața muncii pentru că nu are chef să dea trei clickuri să scoată un raport. Iar dacă nu e vorba de lipsa de chef, atunci mi se pare chiar grav că o instituție precum aceasta nu are o evidență și o analiză clară asupra a ceea ce se întâmplă pe piața muncii. Întrebarea mea este: cum putem înțelege piața muncii, cum putem găsi oportunități de dezvoltare, dacă nu suntem în stare să facem un bilanț și o analiză a acestor situații?

- Inspecția Muncii, din lipsă de argumente, inventează niște lucruri (cum este cel legat de datele cu caracter personal) astfel încât să descurajeze solicitantul în a cere date pe care de altfel, prin 544, are dreptul să le solicite.

Și uite așa ajung ușor-ușor la concluzia finală: nu este de mirare că persoane (în cazul de față este vorba despre un ministru, în alte cazuri va putea fi vorba și de alte persoane sau entități) pot face uz ușor de informații false, greșite și le pot transmite publicului ca fiind adevărate, reale. Și nu mai e nici de mirare că avem instituții ineficiente și că niciodată nu știm cu ce se ocupă ele de fapt.

scris de Adriana Hurjui – sociolog, membru Asociația Visum