Acest articol îl scriu nu doar pentru că e iarnă şi pentru că vorbesc despre datul zăpezii, ci şi pentru că se aplică oricărui anotimp, pentru că vorbesc de fapt de actul de curăţenie şi reparaţie a străzilor şi trotuarelor, iar datul zăpezii intră în acest act. Ce vreau să aduc în vedere este atribuţia şi responsabilitatea pentru curăţenie.
O să încep articolul pornind din trecutul istoric, mai exact din Transilvania, iar ca dată, cam de prin 1498. Cam de atunci apare menţionată istoric vecinătatea săsească. Aceasta era o formă de organizare socială între oameni şi familii şi avea o importanţă mai mare decât administraţia locală, cel puţin la nivel de nevoi locale. Acestei organizări îi reveneau atribuţiile şi responsabilităţile de a întreţine, curăţa şi repara străzile şi trotuarele. Deci fiecare familie era responsabilă cu domeniul public din faţa casei. Deci fiecare familie trebuia să dea zăpada.
În timp, vecinătatea, care apare şi la români, îşi pierde importanţa şi rămâne doar o moştenire simbolică, chiar şi în localităţi unde se mai menţionau prezenţa unor astfel de vecinătăţi, chiar şi în anii ’90. Pierderea rolului vecinătăţii înseamnă de fapt un transfer de atribuţii şi responsabilităţi, de la oameni (cetăţeni) către administraţia publică locală. De aici lucrurile încep să funcţioneze greu. Administraţia preia această treabă (curăţenia, reparaţia străzilor şi trotuarelor) în schimbul plății unei taxe de către oameni. Este deci vorba de o înţelegere la nivel de societate. Să nu înţelegem că existau taxe special plătite pentru acest serviciu, dar în pachetul de taxe intrau mai multe servicii, printre care şi cel menţionat.
Aşadar, din acest moment, atribuţiile şi responsabilitatea pentru a se curăţa drumurile şi trotuarele revine administraţiei publice locale. Adică primăria trebuie să dea zăpada atât pe străzi cât şi pe trotuare. De la realizarea acestui transfer, dar mai ales în ultimii 25 de ani, constatăm capacitatea redusă a administraţiei de a livra acest serviciu. În acest caz, administraţia creşte taxele pentru a putea acoperi costurile lucrărilor, dar face treaba parţial. Pe străzi ceva mai bine, se dă zăpada în cele mai multe cazuri, şi sigur, cu ceva întârziere. Însă pe trotuare nici nu se poate vorbi de aşa ceva. Dar au găsit o soluţie, una de tip autoritar, prin care dau hotărâre de Consiliu Local prin care oamenii sunt obligaţi să-şi cureţe zăpada din faţa casei, blocului şi dacă nu o fac, primesc amendă. Asta înseamnă că cetăţeanul plăteşte un serviciu pe care nu-l primeşte sau îl primeşte pe jumătate şi pentru că administraţia nu are capacitatatea să-şi facă treaba (aici avem şi ipoteza/faptul că administraţia nici nu vrea să-şi facă treaba datorită intereselor particulare) cetăţeanul este supus unei „legi” prin care este obligat şi amendat dacă nu face treaba administraţiei.
Aţi putea spune că este o lipsă de bun simţ a oamenilor care nu-şi dau zăpadă din faţa casei, dar afirmaţia nu este corectă din următorul considerent. În cazul unui transfer de atribuţii şi responsabilităţi printr-o înţelegere la nivel de societatea, acest lucru ar însemna un transfer de responsabilitate din partea administraţiei către cetăţeni la nivel de conştiinţă, de învinovăţire pentru neputinţa administraţiei.
În final, toată povestea cu datul zăpezii se extinde la nivelul mai multor servicii, indiferent de perioada anului şi anotimp. Povestea cu zăpada am dat-o ca exemplu, fiind unul puternic dacă ne gândim că au murit oameni în absenţa asumării responsabilităţii administraţiei, dar și fiindcă abia mergem pe trotuarele înzăpezite.
Material realizat de Mihai Tatu, membru Asociația Visum pentru Educație și Cultură
N-am vrut să aduc în discuție și acest punct. Dar da, ai dreptate. Și se poate spune că taxele plătite de oameni sunt pentru a întreține obiecte în defavoarea oamenilor.
Atat timp cat avem orase construite pentru masini si nu pentru oameni vom mai avea taxe platite pentru masini de cei care nu detin un astfel de vehicul. Unii pot spune ca tot pe drum circula si autobuzul cu care se deplaseaza cel fara de automobil insa treaba este alta in acest caz: pentru a face fata la orele de varf drumurile au fost largite de unde rezulta cheltuieli sporite cu deszapezirea.