5 iulie a fost o zi specială pentru Asociația Visum. Acest lucru se datorează ediției a 8-a a Atelierului de Idei, care a avut ca temă de dezbatere cartea, mai exact „Cartea astăzi – cine și ce mai citește?” și în special prezenței invitaților Andrei Bodiu – prof. univ. dr. Facultatea de Litere, Brașov; Adrian Lăcătuș – conf. univ. dr., decan al Facultății de Litere, Brașov și Florin Ifrim – Librăria Okian. În plus, spațiul (TERROIRS – BOUTIQUE DU VIN, Str. Postăvarului, nr. 2, colț cu Diaconu Coresi) care a găzduit Atelierul de Idei are toate ingredientele unui spațiu propice culturii, expoziție foto, carte și vin. Și pe această cale le urăm și noi viață lungă plină de realizări. De ce spunem că a fost o zi specială? Pentru că marchează, în prezența invitaților, nevoia „bătăliei” pentru carte, pentru lectură. Este un obiectiv pentru care trebuie depusă multă muncă și pentru care vă invităm alături de noi.
Dezbaterea a început de la situația cărții, cu câteva cifre, așa cum spunea Florin Ifrim și s-a continuat la radiografierea situației actuale și, ceva mai timid, la găsirea unor soluții. Întâi cifrele, în 2012, față de 2007, piața de carte din România scade cu 40% și este evaluată în jurul sumei de 60 de milioane de euro anual, în condițiile în care Ungaria, cu o populație de 8 milioane, are o piață de carte de 3 ori mai puternică. Cea mai puternică piață de carte din Europa este Germania cu vânzări de 7 miliarde de euro anual. România este pe ultimul loc în UE în ceea ce înseamnă vânzarea de carte. În România sunt 1,3 milioane de cititori, la fel ca în Slovacia, țară cu o populație de 5 milioane. 22% dintre români nu au citit niciodată nici o carte, nici o revistă și nici un ziar.
Întâlnirea a pornit de la premisa că cititul este o necesitate pentru viață și pentru o existență culturală activă.
Raportat la cifrele arătate mai sus, se pot lansa ipoteze cum că, economia românească este slabă, că oamenii nu au bani pe fondul scăderii veniturilor datorită crizei economico-financiare. În contextul crizei, vin deciziile politice dezastruoase, de reducere a salariilor cu 25%, piața de carte suferă în mod indirect, deoarece două din categoriile sociale, medicii și profesorii, două categorii principale de cititori și cumpărători de carte, se găsesc în situația de a avea resursele financiare mult reduse. Acestea sunt motive de ordin economic-financiar pentru care piața de carte are o cotă scăzută. O altă situație, am zice noi de practică, de habitus, reiese și din următoarea cifră: în România, oamenii alocă 6,3 ore pe zi pentru televizor, un sfer de zi. Aici e o problemă de alegere deja și se pot ridica mai multe întrebări. În ce fel se fac alegerile între TV sau carte? Are televiziunea o atracție și deci, o influență mai mare asupra omului? Este mediul familial cauză a lipsei cititului?
Și evident s-a ajuns și la cartea electronică sau cititul de pe diferite dispozitive, care pot fi motiv al scăderii cititului de carte tipărită, întrucât o bună parte de lectură s-a mutat pe suport electronic. Însă l-a acest tip de lectură s-a identificat următoarea situație, lectura în mediul virtual naște discurs fragmentat, de multe ori fără coerență datorită vitezei cu care se parcurge textul electronic.
Peste toate aceste lucruri avem și o ofertă de carte diversificată și mult crescută odată cu schimbarea regimului din ’89 și în special după 2000. Vizavi de perioada comunistă, se spune că atunci se citea mai mult, însă Adrian Lăcătuș este de părere că acea situație a fost o construcție artificială, care nu a produs o creștere în calitate a vieții prin lectură. Lectura era de fapt un înlocuitor pentru divertisment, lucru ce a eșuat în a produce o creștere a conștiinței morale, umane, solidare. Practic nu există o tradiție puternică legată de lectură.
O altă situație este dată relația dintre familie (părinți) și școală (profesori). Între cele două există o relație apropiată prin faptul că fiecare părinte a fost elev și a urmat aceeași școală (sistemul românesc de învățământ) și astfel ar trebui să existe apropierea față de lectura școlară. Însă lectura școlară nu este apropiată omului și acest lucru se vede din felul în care este tratată, ca lectură-obligație, care vine ca o corvoadă și pe care o respingem de multe ori, în timp ce lectura aleasă personal este cea care produce plăcerea și deci apropierea. Ținem cont că lectura școlară este compusă din autori români, în cea mai mare parte. Poate fi aceasta explicația pentru altă situație, aceea a cărții românești în comparație cu cea străină? De ce cartea românească și deci autorul român, este tratată ca fiind inferioară față de cea străină, chiar de cititorul român? Sau dacă vreți, de ce cartea românească se vinde mai greu sau în cantități foarte mici față de cea străină? Și aici există cifre care susțin aceste întrebări. Aproximativ 80% din totalul de carte din librării sunt titluri și autori străini. Un autor român bun vinde cam 1000 de volume.
Și de aici lansăm o dezbatere de la întrebările „De ce cartea românească, și deci autorul român, este tratată ca fiind inferioară față de cea străină, chiar de cititorul român?” Sau dacă vreți, de ce cartea românească se vinde mai greu sau în cantități foarte mici față de cea străină?
A fost o întâlnire productivă și se poate vedea acest lucru și după dezbaterile care se pot lansa în continuare, pe zone mai specifice ce țin de carte, de autori și de cititori. Plecând de la discuțiile ce au luat naștere la această ediție, am putea porni într-o călătorie mai adâncă spre descoperirea cărții, gândindu-ne ce motivații interioare avem pentru a lectura, ce facem atunci când citim, de ce citim un autor anume și oare ce mesaje vrea acesta să ne transmită. Dar poate cea mai importantă întrebare se finalizează astfel: „ce rezultă în urma lecturii?
Nu încheiem până nu aducem în vedere un punct foarte important precizat de către Andrei Bodiu, și anume, lectura este elementul cel mai important pentru reușita socială.
Și pentru că memoria este necesară, am încărcat și înregistrarea întâlnirii, așa cum o facem de obicei.
Asociația Visum mulțumește gazdei Terroirs – Boutique Du Vin, invitaților Andrei Bodiu, Adrian Lăcătuș, Florin Ifrim, Andreei Vintilă pentru foto și în special celor prezenți la Atelier în număr mare, care oferă nota optimistă că încă se citește și că lectura și cartea sunt încă vii atât în conștiința individului, cât și în conștiința socială, având clar puterea de a ne aduce de fiecare dată împreună.
Suntem și pe