Home > Posts tagged "Slavoj Zizek"

Blog Archives

Alegeri, politică, alegători, candidați, prezent, viitor

Încerc, în prezent, să evit transformarea viitorului în trecut. Într-un fel să nu repetăm greșelile sau practicile trecutului. Este o miză de comunitate, de societate, de salvare a viitorului. Dar mai am o miză, cea a salvării personale. Ambele le rezolv implicându-mă, vorbind, spunând ce văd și cu ce nu sunt de acord.

Ambele mize le rezolv pornind de la cea personală, pe care o cred ca fiind punctul de plecare. Miza personală este conștiința, care mă apasă, în special în prag de alegeri sau alte evenimente importante pentru societate, și îmi spune să-mi exprim punctul de vedere într-un mod public.

Conștiința, atât ca cetățean, cât, mai ales, ca sociolog, care îmi spune că trebuie să mă implic și să am un spirit critic față de ce văd și care-mi ridică semne de întrebare.

Michel Foucault scrie în Guvernarea de sine și guvernarea celorlalți „… indivizii sunt incapabili să iasă prin ei înșiși din starea de minorat. … Pentru că sunt lași, pentru că sunt leneși, pentru că le e frică. … chiar și eliberații din legăturile lor, chiar și eliberații din ceea ce îi ține legați, chiar și eliberați de sub tutela acestei autorități nu-și vor asuma decizia de a merge pe propriile picioare și vor cădea … pentru că le-ar fi frică. Ne aflăm într-o stare de minorat pentru că suntem lași și leneși și nu putem să ieșim din această stare de minorat tocmai pentru că suntem lași și leneși.”

Acceptând o stare, o practică, fără a ne pune întrebări și fără a vorbi public despre ea poate însemna complicitate, frică și indiferență.

Vreau să vorbesc despre alegeri și despre politic.

Repetăm aceeași practică la nesfârșit, de la an electoral la altul. Sunt mai atent la alegeri începând cu cele din 2008. 2012 au fost la fel și, din păcate și 2016 e la fel cu precedentele. Avem același discurs, indus politc, de partide și candidați cu șansă. Astea de obicei sunt cele mari sau „independenți” ieșiți din partidele mari și care au ocupat sau ocupă o funcție. Efectul este ca cel descris de Slavoj Zizek în Repetându-l pe Lenin, „spuneți și scrieți orice doriți – atât timp cât ceea ce faceți nu pune sub semnul întrebării sau nu perturbă efectiv consensul politic dominant.”

Afișe campanie elctorală locale 2016

Dinspre electorat se văd (more…)

Repetându-l pe Lenin nu este un îndemn pe care Slavoj Žižek îl dă pur și simplu, Lenin nu primește din partea autorului o perspectivă de învingător și model de urmat, ci mai degrabă această carte și acest titlu reprezintă o analiză și fac referire la reinventare, la imaginarea și crearea unui regim social nou, diferit. Cartea nu face referire la repetarea sau practicarea acțiunilor leniniste, ci mai degrabă repetarea acțiunilor eșuate de acesta.

„Fidelitatea față de consensul democratic înseamnă acceptarea consensului liberal-parlamentar actual, care exclude o chestionare serioasă a felului în care această ordine liberal-democratică îi este complice fenomenului pe care îl condamnă oficial, cât și, desigur, orice încercare serioasă de a ne imagina o societate a cărei ordine socio-politică să fie diferită. Pe scurt, ea înseamnă: spuneți și scrieți orice doriți – atât timp cât ceea ce faceți nu pune sub semnul întrebării sau nu perturbă efectiv consensul politic dominant.” Žižek aduce în discuție termenul de

„Denkverbot”, o interdicție a gândirii și afirmă că „hegemonia liberal-democratică actuală este susținută de către un fel de denkverbot nescrisă”,

iar în momentul în care se produce o implicare cât de mică în proiecte care contestă ceea ce există, apare instantaneu și un răspuns care reamintește că lucrurile ar putea sta mai rău: „Uitați-vă în jur și veți vedea singuri ce se va întâmpla dacă vom urma ideile voastre radicale!” (more…)