Home > Posts tagged "mobilitate urbana" (Page 2)

Blog Archives

La finalul lui 2015 Brașovul avea finalizat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) – vezi documentul AICI.

În 2016, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – MDRAP emite Ordinul nr. 233 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism, care zice la art 2. „Autoritățile administrației publice locale care au elaborat planuri de mobilitate urbană au obligația ca, în termen de maximum 12 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentului ordin, să demareze procedurile de actualizare în vederea completării și corelării structurii și conținutului planurilor de mobilitate urbană cu prevederile prezentului ordin.”

Practic, pe finalul lui 2016 și până în aprilie 2017, administrația locală a lucrat la actualizarea PMUD-lui. Iată forma finală – în format pdf.

1. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Brașov – vezi pdf. Planul se adresează întregii Zone Metropolitane Brașov.

2. broșură Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Brașov – vezi pdf.

Parcarea interzisă în Centrul Istoric. Credit foto: I-STEP

Update:

Întrebările la care ar trebui să se răspundă pentru a găsi o justificare pentru această propunere:

1. Care este cererea care să justifice realizarea parcării în acest loc?
2. Există alternative mai potrivite care ar putea fi explorate (alte locuri pentru parcare etc.)?
3. Există întrebuințări mai bune pentru acest loc?
4. Cum se aliniază această propunere cu obiectivul de a face Brașovul un oraș sustenabil și cum protejează caracterul istoric?
5. Care sunt sursele de finanțare și costul total pentru parcare?

Am impresia că suntem într-un concurs în care fiecare dintre noi vrem să distrugem cât mai mult orașele în care trăim. În Brașov avem un Centru Istoric și parcă vrem neapărat să-l ciopărțim și să-l umplem de mașini.

Este o mișcare cât se poate de greșită și, în plus, arată faptul că nu există viziune și că nu gândim pentru oameni. Doar ce visează unii și alții.

Nu contest soluția tehnică, însă contest locul în care se face parcarea. Parcările în interiorul Centrului Istoric nu fac altceva decât să atragă trafic și mașini în acest spațiu, spațiu care este prin definiție pietonal. Calitatea spațiului și a trăirii în Centrul Istoric este dat în mare parte și de numărul de mașini pe care le înghesuim aici. Cu cât avem mai multe mașini, inclusiv parcări supraterane, cu atât calitatea spațiului și a trăirii este mai mică.

(more…)

Cum e cu Planul de Mobilitate Urbană Durabilă la Brașov? – I-STEP

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) vine ca o necesitate care trebuie să rezolve problemele de transporturi, de calitate a mediului, de aglomerare a spațiilor urbane și să ducă la o creștere a calității vieții.

Pentru a ajunge la o calitate a vieții ridicată, PMUD-ul are câteva principii de funcționare:
1. Scopuri și Obiective (îmbunătățirea accesului în zonele urbane; mobilitate și transport sustenabile și de înaltă calitate; să răspundă nevoilor de funcționare ale localității)
2. Viziune pe termen lung și plan clar de implementare
3. Evaluarea capacităților prezente și viitoare
4. Dezvoltarea echilibrată și integrată a tuturor mijloacelor de transport
5. Integrare orizontală și verticală
6. Abordare participativă
7. Monitorizare, evaluare și raportare
8. Asigurarea calității

PMUD propune și o nouă abordare: să construim de la om spre mașină și nu invers. Astfel, ierarhia (ordinea priorității) mijloacelor de transport: a) ambulanța, smurd, pompieri și poliția; b) pietoni; c) biciclete; d) transport public; e) servicii de utilități (gunoi, poștă, electrica, gaz, apă) și transport marfă (aprovizionare); f) autoturismul (mașina personală).

Punctul cheie al PMUD-ul este dat de principiul șase (6) – abordare participativă. Este cel mai important pentru că ar trebui să conțină tot procesul de transparență, informare, consultare, dezbatere și implicare a publicului, pe toate etapele procesului de realizare și implementare și care arată cu adevărat cât de bine a înțeles administrația publică că trebuie să te adresezi nevoilor cetățenilor și nu unora particulare.

(more…)

credit foto: all-free-download.com

A P E L 2016
către autorităţile publice centrale, pentru PROMOVAREA UTILIZĂRII BICICLETEI

Reiterând că folosirea regulată a bicicletei în scop utilitar și recreativ este parte a unui stil de viață sănătos și parte a soluţiei la problemele de mobilitate urbană, fiind un vehicul ecologic, eficient energetic, suficient de comod şi rapid, care ocupă puțin spațiu, nu face zgomot, nu emite noxe şi are efect benefic asupra sănătății celor care îl folosesc frecvent,
Dorind să avem orașe cu un sistem modern de mobilitate urbană, axată cât mai puțin pe autoturisme şi cât mai mult pe transport public, deplasare pietonală şi circulație biciclistică,
Considerând că turismul activ nemotorizat este o formă de recreere și loisir foarte benefică din punct de vedere social, ecologic, cultural, economic și de sănătate publică, avantaje care sunt pregnante în cazul turismului pe bicicletă, care are un foarte mare potențial în România, valorificat însă în mică măsură din multiple motive, printre care și lipsa unor trasee cicloturistice marcate,
Constatând că standardele și normativele tehnice pentru infrastructuri specifice circulației bicicletelor lipsesc sau sunt demult depășite, iar legislația rutieră în vigoare este desuetă și una dintre cele mai nefavorabile din Europa pentru bicicliști, instituind interdicții, restricții și sancțiuni exagerate, neacordând facilitățile prezente în legislația majorității țărilor dezvoltate și nereglementând soluțiile moderne de facilitare a circulației cu bicicleta, și că inițiativele de modificare pe rolul autorităților nu prevăd ameliorări ale acestei situații,

SOLICITĂM: (more…)

P+R Brașov – I-STEP

P+R Brașov nu este nici o problemă de matematică și nici una de marketing, ci este o soluție Park and Ride pentru Brașov. Dar o să avem nevoie și de matematică și de marketing când vine vremea realizării primului Park and Ride.

Park and Ride Bartolomeu / credit foto: I-STEP

Ce este un Park and Ride?

Conform Dicționarului Oxford, Park and Ride este un sistem pentru decongestionarea traficului urban, prin care conducătorii auto lasă autoturismele (mașinile personale) în parcări situate la periferiile orașelor și își continuă călătoria în interiorul orașului cu transportul public.

Park and Ride este soluția smart și ieftină pentru deținătorii de autoturisme (mașini personale) de a parca și călători în interiorul orașului.

I-STEP

Park and Ride nu merge pe varianta hai să facem parcări pentru că ne trebuie. Este de fapt o soluție pentru decongestionarea orașelor de autoturisme. Vorbim de o soluție integrată, o zonă în care sunt conectate mijloacele de transport și căile de deplasare. Un punct în care converg și sunt lăsate autoturismele (mașinile personale), unde sunt stații de transport public, de cale ferată (în funcție de amplasament), bike and ride hub și căi pietonale. (more…)

Trecerea de pietoni de pe Aurel Vlaicu dinspre 13 Decembrie #2 – I-STEP

trecere de pietoni Aurel Vlaicu spre 13 Decembrie / credit foto: Google Maps

Vorbeam despre această trecere de pietoni prin februarie 2016. Nu mai insist asupra problemelor deja identificate. Le puteți citi în articolul trecut sau în analiza giratoriului de la Făget.

La începutul lui septembrie am zis să vedem ce se mai întâmplă pe aici. Am ieșit pentru 15 minute și am urmărit, pur și simplu, desfășurarea lucrurilor.

Trebuia să ies să văd ce se întâmplă vara asta, mai ales că fotografiile din articolul precedent sunt din iarna și primăvara trecute.

Cum ziceam, am stat 15 minute, timp în care am văzut o mulțime de lucruri: neacordare de prioritate la trecere; viteză mare; comportament agresiv (claxoane, semne din mână, șoferi care vin din spate și se apropie foarte tare de cel din față pentru a-l forța pe acesta să meargă mai repede); parcare pe „banda” de biciclete; depășire pe trecere; șoferi care nu opresc la linia de oprire și intră puțin pe trecere când sunt pietoni angajați în traversare; staționare pe trecere; șoferi care vorbesc la telefon în timp ce conduc; persoane care au dificultăți la bordurile de la trecere (vârstnici, bagaje, cărucioare); persoane care traversează în alergare ușoară sau cu pas grăbit. Vorbim de comportament în trafic și ce efecte pot rezulta dacă lucrurile sunt făcute prost.

I-STEP

În continuare am patru fotografii care surprind foarte bine cele enumerate mai sus. (more…)

Turismul la Brașov, I-STEP

Brașov / credit foto: I-STEP

A fost campania electorală la locale, promisiunile le-am auzit. Acum aleșii s-au instalat în scaune și ar trebui să auzim soluțiile. Desigur, ele trebuie să parcurgă traseul analize/studii, informarea cetățenilor, consultarea publică și apoi decizia de a se face sau nu.

În ceea ce privește turismul în Municipiul Brașov, am auzit „realizarea de evenimente artistice și culturale care atrag turiști”, „dezvoltarea continuă Poiana Brașov”, „centrul istoric aduce turiști”, un fel de facem turism pentru că vorbește lumea despre el.

În materie de Centre de Informare Turistică, am găsit pe site-ul Primăriei Brașov că avem trei centre: pe strada Prundului (aproape de Poarta Schei), la News Caffe (Bulevardul Eroilor lângă Parcul Titulescu) și la Gară. (vezi link).

Din punctul meu de vedere, doar Centrul de Informare de la Gara Brașov are logică. În sensul că turiștii care vin cu trenul, la coborâre, au la îndemână un punct de informare, punct din care își vor începe călătoria și sejurul în Brașov. Celelalte două centre de informare sunt în zone în care turiștii și-au făcut o bună parte din vizitare și s-ar putea să nu mai aibă nevoie de informare. În plus, cele două centre sunt în mijlocul sau undeva pe traseul de vizitare. Ori ca acestea să fie pe deplin funcționale ar trebui să fie la început de traseu turistic. (more…)

Trecerile de pietoni zona SIF – Primărie – Modarom, I-STEP

Acum câțiva ani, când am venit la facultate la Brașov, exista o stradă pe care făceam tot posibilul să o evit. Este vorba despre Iuliu Maniu (zona SIF Transilvania), iar motivul pentru care încercam să o evit ținea strict de siguranță.

Strada mai era cunoscută (cel puțin printre unii studenți veniți din alte orașe) drept „strada-liniuță”, întrucât pe acolo mulți șoferi obișnuiau, mai ales noaptea (după ora 22.00), să facă „liniuțe”, adică să calce accelerația și să se ia la întrecere între ei. Strada încă este una periculoasă, căreia și atunci și acum, geometria îi permite accelerarea și viteza. De nivelul de zgomot și poluarea fonică nici nu mai vorbesc! Tot pe această stradă este cunoscută și o porțiune ca fiind „curba lui Tartagă” din cauza unui urât accident care a avut loc, unde un șofer cu o alcoolemie destul de mare și o viteză tot la fel de mare a pierdut controlul mașinii pe care o conducea, intrând pe trotuar și lăsând în urma sa victime.

img. 1 trecere desfiintata cimitir / credit foto: I-STEP

Revenind, pe atunci, trecerea de pietoni de pe această stradă era foarte aproape de cimitir (vezi img. 1), o trecere utilizată puțin de persoane tocmai din cauza lipsei de siguranță. Trotuarele au rămas și astăzi, la fel ca atunci, foarte înguste și nesigure (oricând un vitezoman poate scăpa controlul mașinii, cum s-a întâmplat în mai multe cazuri), în timp ce „strada-liniuță”, care are în anumite locuri și 3 benzi pentru un singur sens, pune mașinile pe primul loc, mașini care merg cu viteză, într-o zonă, culmea, de tranzit pentru pietoni. (more…)

Stockholm Royal Seaport – de la zonă industrială la district urban sustenabil

Stockholm / credit foto: Stockholm Royal Seaport

Globalizarea resurselor şi impactul asupra comunităţilor locale

Globalizarea aduce oamenii de pe tot globul în aceeaşi competiţie. Acest lucru înseamnă că firmele, ţările şi administraţiile sunt în competiţie unele cu altele. În dinamica globalizării, orice măsură economică poate afecta firmele din diferite locuri ale lumii. În aceste condiţii, firmele îşi vor creşte mobilitatea, adică îşi vor reloca activitatea, pentru a putea limita efectele negative şi chiar pentru a supravieţui. În cazul în care are loc migraţia firmelor sau acestea îşi încetează activitatea, zonele din care pleacă vor avea de suferit din punct de vedere economic, social şi de mediu, iar autorităţile publice trebuie să intervină pentru a rezolva problemele rezultate. Aici putem vedea exemplul Braşovului care, odată cu ieşirea României din zona de influenţă sovietică şi intrarea sa în zona de influenţă a democraţiei europene şi americane, a început să sufere atât din punct de vedere economic, cât şi social datorită închiderii fabricilor regimului trecut. Au rămas astfel mari întinderi de teren în degradare, în interiorul şi la limita municipiului Braşov, iar în prezent, lucrurile sunt departe de a fi rezolvate. Mai mult, situaţia nu este unică în ţară.

În cazul Suediei şi, mai exact, al orașului Stockholm, situaţia e un pic diferită. Globalizarea la care noi, România, suntem învăţăcei, pentru Stockholm şi Suedia înseamnă o creştere a capacităţii de a atinge eficienţa, competitivitatea şi dezvoltarea tehnologică. Iar un exemplu în acest sens este zona Stockholm Royal Seaport, zonă portuară şi industrială a capitalei suedeze. (more…)