Blog Archives

finalIntitulatNumerotat-1

credit foto: Andrei Pintea

Troleibuzul în pericol la Brașov

În PMUD avem la capitolul 6 – Direcții de acțiune și proiecte de dezvoltare a mobilității urbane, punctul 6.2 – Direcții de acțiune și proiecte operaționale, MĂSURI ce pot fi implementate la nivel local/metropolitan, iar la Transprotul public avem PT5 – Pregătirea și implementarea unui plan de revigorare a rețelei de troleibuze din municipiul Brașov printr-un program de reproiectare a rețelei, de înlocuire a flotei și de modernizare a infrastructurii. (pag. 192)

Tot în PMUD se spune „În cazul parcului de troleibuze, cele mai noi vehicule datează din 1989, cel mai vechi având, în mod remarcabil, 41 de ani. Deşi troleibuzele sunt recunoscute pentru durata de viaţa mai lungă decât autobuzele cu motoare diesel, un program de înlocuire a acestor vehicule la mâna a doua, robuste, dar foarte vechi este esenţial, program care ar trebui să înceapă cu achiziţia propusă a 10 troleibuze noi printr-un împrumut.” (pag. 58)

În realitate lucrurile nu stau așa.

(more…)

1 Comment

Afis corectat 1067x1600 px onlineConferința Transportul Electric din Brașov – Trecut, Prezent și Viitor

19 iulie 2017, orele 17:00 – 21:00, Centrul Cultural „Reduta”, str. Apollonia Hirscher, nr. 8, Brașov

Brașov este unul dintre cele mai mari orașe din România, cu peste 253.000 de locuitori. Este un centru important economic, rezidențial, universitar, medical, turistic, cu perspective de dezvoltare, fiind unicul pol de creștere din regiunea Centrală a României și are o tradiție importantă în transportul public de călători, care este organizat de către primărie în exploatare proprie încă de la 1 noiembrie 1932.

Tradiția municipiului în transportul cu troleibuze începe la 1 mai 1959, iar rețeaua fir-contact s-a extins treptat, ajungând în 1987 să însumeze nu mai puțin de 109 km, fiind parcursă de 17 trasee.

În prezent, deși Brașovul mai are doar 25 de troleibuze, din care maximum 15 circulă la ore de vârf, capacitatea instalată de alimentare cu energie electrică a sistemului de troleibuze este dimensionată pentru 130 de vehicule electrice de mare capacitate, iar sistemul beneficiază încă de valoroase dotări imobiliare, ce ar asigura premiza unei dezvoltări viitoare sustenabile.

Administrația locală plănuieste desființarea sistemului de transport cu troleibuze în acest an, urmînd ca acestea să fie înlocuite cu autobuze diesel.

Societatea civilă este sensibilizată de acest subiect și va lua atitudine pentru a determina factorii de decizie să păstreze transportul cu troleibuze.

Asociația Visum organizează o conferință avînd ca subiect transportul electric la Brașov, unde se vor face prezentări și dezbateri despre beneficiile operaționale, tehnice și ecologice ale acestui tip de transport. Sunt invitate la acest eveniment persoane cu preocupări în domeniul transportului electric, cu experiență în domeniul transportului public și reprezentanți ai unor organizații de profil. Evenimentul dorește să contureze o viziune corectă asupra acestui tip de transport și să fie un apel important către administrația locală, către factorii de decizie în vederea păstrării și dezvoltării transportului cu troleibuze la Brașov.

Invitați:
Eric Trel (Amsterdam, Olanda), expert finanţări transporturi urbane
Niculae Doboș (Cluj-Napoca), inginer tracțiune electrică
Liviu Neag (Cluj-Napoca), director general CTP Cluj-Napoca, preşedinte URTP
Tudor Măcicășan (Cluj-Napoca), specialist transporturi publice și trafic [consultant independent pe probleme de mobilitate urbană]
Gruia Hilohi (Brașov), arhitect-urbanist, cercetător în istorie urbană
Gabi Buhus (București), arhitect

FB event

No Comments
Apollonia Hirscher 5

Clădirea de pe Apollonia Hirscher 5 / credit foto: Google Maps

Parcarea Hirscher sau cum începem să distrugem Centrul Istoric al Brașovului

Am scris deja că parcarea Hirscher nu este o idee bună. Între timp, m-am convins că realizarea unei astfel de parcări nu numai că nu este bună, ci de-a dreptul nocivă pentru Centrul Istoric al Brașovului.

Vă înteb (uitați-vă la poze cum ar arăta parcarea și pe site-ul parcării) chiar vrem să lăsăm așa o moștenire pentru Brașov, în comparație cu ce moștenire am primit? Chiar nu ne interesează ce efecte apar ca urmare a unei astfel de realizări?

credit foto: Elmas

Iar întrebările pe care le puneam în decembrie 2016 rămân valabile:
1. Care este cererea care să justifice realizarea parcării în acest loc?
2. Există alternative mai potrivite care ar putea fi explorate (alte locuri pentru parcare etc.)?
3. Există întrebuințări mai bune pentru acest loc?
4. Cum se aliniază această propunere cu obiectivul de a face Brașovul un oraș sustenabil și cum protejează caracterul istoric?
5. Care sunt sursele de finanțare și costul total pentru parcare? Este singura întrebare la care am primit răspuns, aproximativ 10 milioane de euro, cu finanțare private asigurată de Elmas SRL. De menționat totuși că, având în vedere că parcarea s-ar realiza prin investiție privată, costurile și profitul nu fac obiectul discuției noastre.
6. Credeți că turiștii, români și, mai ales cei străini, vin să vadă sticlă și metal în mijlocul unui centru istoric?
7. Când mergeți în afara țării, vizitați centrele istorice pentru clădirile vechi sau pentru cele de sticlă și metal?

La întâlnire, ni s-au prezentat aspecte care țin de soluția tehnică pe care o considerăm în continuare, fără a fi specialiști în domeniu, una bună. Nu contestăm în niciun caz această soluție din punct de vedere tehnic sau al siguranței, cu atât mai mult cu cât vine din partea unei companii cu experiență și renume. Totuși, clădirea pare a fi tratată ca un obiect de sine stătător, fără a fi racordată la contextul în care se află.

(more…)

2 Comments