Proiectul Design Your Street se desfășoară pe Aleea Pietonală Coresi Avantgarden. Activitățile sunt distribuite în trei zone de pe Alee.
Zone:
1. Zona Campus Office, cu intrare dinspre strada Turnului, în fața clădirilor de birou
2. Zona Hangar, începe de la Zona Campus până la strada Camil Petrescu
3. Zona Rezidențială este între strada Camil Petrescu și strada Zaharia Stancu
Program Design Your Street, Luni, 16 septembrie 2019
Un diesel nou a circulat 7 zile plus o sâmbătă gratuită la RATBv
Autobuzul din imagine (cel din dreapta) s-a plimbat șapte zile în Brașov. RATBV: „În perioada 16 – 22 septembrie se desfășoară în fiecare an „Săptămâna Mobilității Europene”, o campanie privind mobilitatea urbană durabilă. În cadrul acestui eveniment, pe baza unui protocol pe care RATBV S.A. l-a încheiat cu Mercedes Benz România, timp de șapte zile, de astăzi și până duminică, inclusiv, pe șapte trasee de transport public diferite va circula gratuit pentru călători un autobuz Mercedes Conecto Euro VI. Acest autobuz nu este dotat cu validatoare, astfel că în el nu se vor valida bilete sau abonamente. Această măsură se încadrează în demersurile autorității publice locale și ale RATBV S.A. pentru încurajarea populației în vederea renunțării la utilizarea autoturismelor pentru deplasările urbane.”
Partea cea mai tare e asta cu „Această măsură se încadrează în demersurile autorității publice locale și ale RATBV S.A. pentru încurajarea populației în vederea renunțării la utilizarea autoturismelor pentru deplasările urbane.” Care măsură? Despre ce vorbim aici?
Tramvai Zagreb
– Rețeaua de tramvai are 120 de km de cale de rulare;
– 19 linii: 15 de zi și 4 de noapte;
– 277 de tramvaie, din care 143 cu podea joasă;
– Număr stații: 256;
– Intervale circulație pe timp de zi: 5-10 minute;
– Interval de circulație pe timp de noapte: 40 de minute;
– Bilet valabil 30 de minute: ~ 2,50 lei;
– Abonament lunar: ~ 244 lei;
– 200 de milioane de pasageri pe an;
– Populație Zagreb: ~ 800.000
Râșnov, stațiune turistică de interes național
Prin 2012 Râșnovul devenea stațiune turistică de interes național. Lucru care ar trebui să fie în avantajul Râșnovului. Dar ca să fii stațiune turistică de interes național nu ar trebui să se respecte niște criterii și să oferi condiții la standard de interes național? Nu știu, întreb.
Administrația locală din Râșnov a gândit un proiect de reorganizare urbană, prin care s-a intervenit pe strada Republicii și piața Unirii. Modificările sunt mari, dar din păcate intervenția este de slabă calitate și pe Piața Unirii, complet inutilă. Vorbim aici de parcarea subterană de sub Centru Istoric al Râșnovului.
Vedeți acestă înregistrare făcută pe 5 august 2018.
Transport public sau mașina personală – în cifre
UITP (International Association of Public Transport) ne spune așa: „At current occupancy rates for cars, a full standard bus can take more than 40 cars off the road. A full metro set can take 600 cars off the road. In addition to traffic reduction, it frees up space otherwise used for parking. (La rata actuală de ocupare, un autobuz standard plin poate scoate 40 de mașini de pe drum. Un set plin de metrou poate scoate 600 de mașini de pe drum. În plus, față de reducerea traficului, se eliberează spațiu folosit altfel pentru parcări.)”
imaginea 1
Care mijloc de deplasarea aglomerează cel mai mult?
Hai să facem un calcul pornind de la parcul auto al RATBv și vedem efectul transportului public. Media de oameni care se deplasează cu mașină personală e undeva la 1,5 oameni/mașină.
Tramvai Delft, Olanda
Tramvaie Olanda
La nivel public, în Brașov, se discută în mod serios de tramvai începând cu 2017. Mai exact de când am început dezbaterile publice despre transportul public brașovean.
Pentru cei care nu ați apucat să vă uitați pe materiale le găsiți în acest articol: Prezentări și înregistrarea dezbaterii „Transportul Electric din Brașov – Trecut, Prezent și Viitor”.
Mai reamintim și de scrisoarea conținând punctul de vedere al UITP (International Association of Public Transport) cu privire la situația transportului public din Brașov, semnat de Secretarul General al organizației, Alain Flausch.
Vreau însă să vedeți în acest material tramvaiele din Olanda, din trei orașe, Delft, Rotterdam și Haga. Materialele au fost adunate cu ocazia celei de-a doua vizite în Olanda, iunie-iulie 2018, în cadrul programului I-STEP. Prima vizită de studiu a fost în 2017 și puteți citi impresiile în articolul Călătorind în Viitor, din Brașov în Olanda.
Traian Grozăvescu, nr. 7
Strada Traian Grozăvescu – Brașov
Un nou caz de „dezvoltare sustenabilă” la Brașov. Urbanismul la Brașov poate fi rezumat pe scurt cu: „Fac ce vreau, pentru că se poate”.
Cazul a fost deja adus în atenția publică de Nelu Corbu. Și am zis să dezvoltăm puțin, astfel încât să se înțeleagă toată povestea.
E vorba de str. Traian Grozăvescu, nr. 7, pentru care S.C. TIPOTEX S.A. solicită avizul Comisiei de Circulație pentru demolare construcţii, anexe, magazii, depozitări; construire două imobile pe etape având funcţiunile: spaţii comerciale, birouri, locuinţe colective şi locuinţe în regim hotelier, cu un regim de înălţime S1+S2+S3+P+6E – str. Traian Grozăvescu nr. 7 – faza D.T.A.C. Vezi Ordinea de zi – ședința comună a Comisiei de Circulatie și a Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului și Urbanism din data de 31.07.2018.
Săptămâna Mobilității Brașov – I-STEP, proiect pilot
Mobilitatea urbană este politica schimbării sociale
După mai multe luni de lucru am conturat un draft pentru un proiect pilot pe partea de mobilitate urbană. Acest proiect are două dimensiuni, care timp de o săptămână vizează schimbare de funcțiune din auto în pietonal și îmbunătățirea siguranței la elemente de infrastructură rutieră. Practic, timp de o săptămână câteva locuri din Brașov vor fi redate oamenilor. O săptămână în care să mergem mai mult pe jos, cu bicicleta și cu transportul public. O săptămână în care punem accentul pe coeziune socială și interacțiune.
Proiectul a fost înaintat deja Primăriei Municipiului Brașov, Consiliului Local Brașov, Agenției Metropolitane Brașov, Direcției Județene pentru Cultură Brașov, Ordinului Arhitecților filiala Brașov-Covasna-Harghita și RATBV SA. Așteptăm răspunsul și interesul acestor instituții.
În cadrul proiectului Săptămâna Mobilității Brașov – I-STEP ne-am setat următoarele obiective:
– promovarea mobilității urbane: creșterea calității vieții – siguranță, acces, accesibilitate, durabilitate, viabilitate economică, echitate și coeziune socială, sănătate şi calitatea mediului; dezvoltare echilibrată a tuturor tipurilor de transport şi schimbare spre modalităţi de transport mai curate şi mai durabile;
– oferirea de exemple de mobilitate urbană durabilă (testare de soluții punctuale);
– informarea publicului despre mobilitatea urbană durabilă;
– organizarea de evenimente, activități și ateliere, sociale și artistice.
În continuare, redăm lista de intervenții pe care le propunem:
Categoria VERDE – pot fi realizate direct în săptămâna mobilității
Protejează viața! – o cercetare făcută de Visum
Ai fost implicat într-un accident la trecerea de pietoni sau cineva apropiat ție a trecut printr-o astfel de experiență?
Cunoști persoane care au fost implicate în astfel de accidente sau aparținători ai acestor persoane?
Scrie-ne la office@visumbrasov.org sau pe pagina de Facebook.
Asociația Visum pentru Educație și Cultură desfășoară programul I-STEP (International Sustainable Transportation Engagement Program) și are ca scop realizarea de analize, studii/cercetări și producerea de soluții cu privire la Mobilitate Urbană Durabilă pentru a crea un spațiu urban prietenos, sigur, curat, dezvoltat economic.
În cadrul programului I-STEP desfășurăm o cercetare în municipiul Brașov ce vizează în prima etapă accidentele la trecerile de pietoni. Prin această cercetare dorim să vedem impactul și efectele asupra persoanelor trecute printr-un accident. Cercetarea are ca scop culegerea de date prin intermediul cărora să creăm o campanie complexă de informare și conștientizare asupra riscurilor de accidente existente la trecerile de pietoni, dorind să sporim atenția șoferilor la trecerile de pietoni, pe cea a pietonilor la traversarea pe trecerile de pietoni și a administrației locale la realizarea infrastructurii rutiere. Cercetarea va fi una calitativă și va utiliza ca instrument interviul semi-structurat. Pentru ca impactul să fie mult mai puternic, dorim ca aceste interviuri să fie filmate, astfel având posibilitatea de a crea o serie de montaje video.
Protejează viața!
Echipa de proiect: Mihai Tatu, Paul Ciocan, Adriana Hurjui.
Pentru detalii despre programul I-STEP click AICI
Situaţia accidentelor în Municipiul Braşov pe 2013 – 2016: 38 de morți, 302 răniți grav și 480 răniți ușor.
#istep #visum #protejeazaviata
2% pentru Asociația Visum se depune prin intermediul prevederii 2% din Codul Fiscal. Orice contribuabil poate direcționa 2% din impozitul anual pentru Visum. Suma nu reprezintă o donație sau o sponsorizare, ci este o parte a impozitului deja achitat, care poate fi direcționat.
Descarcă formularul 230-Visum-2018 (pentru cei cu venituri din salarii) sau formularul 200-Visum-2018 (pentru cei cu venituri din alte surse: Activități independente; Cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile, realizate în calitate de proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal; Activități agricole pentru care venitul net se stabilește în sistem real; Câștiguri rezultate din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare; Câștiguri din operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract) și depune-l până pe 25 mai 2018 la administrația fiscală de care aparții. Datele asociației sunt deja completate, mai trebuie completate doar datele contribuabilului și semnătura.
Ce am urmărit în 2017:
2. Probleme de urbanism:
– dezvoltări imobiliare și documentații de urbanism pentru Dealul Warthe
– dezbatere dezvoltare imobiliară Maurer
– Imobil strada Zarand, nr. 3, Brașov
– Imobil strada Bobâlna, nr. 21
– Parcarea Hirscher
– Pavajul de la Gara Brașov
– Parcarea pe trotuare pe strada ND Cocea Brașov
– Iluminatul public pe Aleea Tiberiu Brediceanu
– Depus punct de vedere pentru PUG
3. Problemele legate de transportul public:
– Contractul de Servicii Publice încheiat între Municipiul Brașov și RATBV SA
– Dezbaterea „Transportul Electric din Brașov – Trecut, Prezent și Viitor”
– Depus Memoriu cu privire la sistemul de troleibuz din Municipiul Brașov
4. Dezbatere despre viitorul demografic și urbanistic al Brașovului „Oraș magnet sau Oraș șantier?”
5. Analiza accidentelor în Brașov pe ultimii patru ani
6. Evoluția Aeroportului Brașov și am publicat toate documentele cu privire la acest obiectiv, inclusiv o filmare de la prezentarea Studiului de fundamentare
Călătorind în Viitor, din Brașov în Olanda
Știam de Olanda de pe net, că e faină, că este prietenoasă cu pietonii și cu bicicliștii, că au servicii bune etc. Dar una e când te uiți pe net și alta e când îți povestesc prietenii, cu detalii pe care nu ai cum să le vezi pe net.
Acest an e al treilea de când prietenii noștri Billy și Tony din proiectul I-STEP (International Sustainable Transportation Engagement Program) ne povestesc despre Olanda și despre realizările ei în materie de mobilitate urbană, accesibilitate, siguranță și multe altele. Nu putem decât să le mulțumim pentru sprijinul și know-how-ul pe care ni-l acordă. Și ca să nu uit să menționez, ei desfășoară de trei ani un program de study abroad în Olanda.
Bineînțeles că nu am putut rezista tentanției și anul acesta am făcut o vizită în Olanda. Și, desigur, o să vă povestim cum a fost experiența și ce am descoperit. (more…)
credit foto: Andrei Pintea
Troleibuzul în pericol la Brașov
În PMUD avem la capitolul 6 – Direcții de acțiune și proiecte de dezvoltare a mobilității urbane, punctul 6.2 – Direcții de acțiune și proiecte operaționale, MĂSURI ce pot fi implementate la nivel local/metropolitan, iar la Transprotul public avem PT5 – Pregătirea și implementarea unui plan de revigorare a rețelei de troleibuze din municipiul Brașov printr-un program de reproiectare a rețelei, de înlocuire a flotei și de modernizare a infrastructurii. (pag. 192)
Tot în PMUD se spune „În cazul parcului de troleibuze, cele mai noi vehicule datează din 1989, cel mai vechi având, în mod remarcabil, 41 de ani. Deşi troleibuzele sunt recunoscute pentru durata de viaţa mai lungă decât autobuzele cu motoare diesel, un program de înlocuire a acestor vehicule la mâna a doua, robuste, dar foarte vechi este esenţial, program care ar trebui să înceapă cu achiziţia propusă a 10 troleibuze noi printr-un împrumut.” (pag. 58)
În realitate lucrurile nu stau așa.
Suntem și pe