Blog Archives

  „În temporalitatea cuvintelor, există un joc aproape poetic al morții și al renașterii: metaforizările succesive fac ca o idee să devină ceva mai mult și altceva decât este ea însăși – „o formă de gândire”. Căci limbajul gândește, ne gândește și gândește pentru noi cel puțin tot atât cât și noi gândim prin intermediul său.” – Jean Baudrillard, Cuvinte de acces

Propus de Adriana Hurjui, membru Asociația Visum pentru Educație și Cultură.

  „Pentru a înțelege râsul, trebuie să-l plasăm în mediul său natural, care este societatea, trebuie, mai înainte de toate, să-i determinăm funcția utilă, care este o funcție socială (…). Râsul trebuie să răspundă anumitor exigențe ale vieții în comun. Râsul trebuie să aibă o semnificație socială. (…) Comicul se va naște, pare-se, atunci când oamenii reuniți într-un grup își vor dirija întreaga atenție asupra unuia dintre ei, înăbușindu-și sensibilitatea într-un exercițiu solitar al inteligenței.” (Henri Bergson – „Teoria râsului”)

Propus de Adriana Hurjui, membru Asociația Visum pentru Educație și Cultură.

O nouă provocare. La Punctul de dezbatere obişnuim să punem citate, însă de data aceasta am ales o „vorbă” 

  „Dacă muncesc când mai fac bani?”.
Cum ne simţim fiecare atunci când muncim? Ce credem că facem?

Propus de Mihai Tatu, membru Asociaţia Visum pentru Educație și Cultură

„Nu lupta împotriva gândurilor, sunt mai puternice ca tine, îi spuse Paulo pentru a mia oară. Dacă vrei să scapi de ele, acceptă-le. Gândește-te la ce vor ele să gândești, până ce vor obosi.” (Paulo Coelho – Walkiriile)

Propus de Raluca Laslo, voluntar Asociația Visum.

„Am fost cu copiii în parcul Ioanid să înălțăm un vis. Era împachetat îngrijit, într-o cutie destul de mare, îmbrăcată într-o hârtie albastră, lucioasă, pe care fuseseră imprimate câteva stele galben-pai, de un presupus prost gust. Pe laterala din stânga sus se afla ștampila fabricii de vise, iar la subsol, destul de mare, cineva scrisese grăbit adresa și numele meu. Deși nerăbdător cum sunt din fire, am desfăcut-o cu prudență, să nu provoc vreo stricăciune. Înăuntru am dat peste un coșmar. Semăna cu o roată de camion, urât colorată, ce degaja un miros greu, de crematoriu. Primul gând a fost să fac o reclamație. M-am răzgândit. Râzând, copiii începuseră deja să-l dea de-a dura.” (Horațiu Mălăele – Rătăciri)

Propus de Raluca Laslo, voluntar Asociația Visum.

Fericirea este promovată prin asocierea între persoane cu gusturi și opinii similare. Este de așteptat ca pe viitor contactele sociale să se dezvolte din ce în ce mai mult în această direcție și se poate spera că, pe această cale, singurătatea de care suferă în prezent atât de mulți oameni neconformiști să se diminueze treptat, până aproape de dispariție. Aceasta va spori, fără îndoială, fericirea lor, dar va diminua totodată plăcerea sadică pe care le-o procură în prezent conformiștilor faptul de a-i putea trata discreționar pe neconformiști”. (Bertrand Russell – „În căutarea fericirii”, Ed. Humanitas)

Propus de Adriana Hurjui,membru Asociația Visum.

No Comments

Efortul de a ne abate gândurile în altă parte este un tribut plătit chipului oribil al nălucii la care refuzăm să ne uităm; modul potrivit de a ne raporta la frica de indiferent ce fel, este de a gândi despre ea în mod rațional și calm, dar cu multă concentrare, până când ne devine complet familiară”. (Bertrand Russell – „În căutarea fericirii”, Ed. Humanitas)

Propus de Adriana Hurjui,membru Asociația Visum.

No Comments

Ne aflăm în tot felul de practici sociale, cu diferite etichetări și standardizări ale vieții, avem o mulțime de convenții sociale. Toate acestea ne modelează într-un fel viața.
Practica în care ne aflăm ne oferă un „confort”, iar tot ce vine din afară, ia statut de „nou”, devine nedorit pe motiv că ne arată în ce fel este confortul în care am ales să trăim.
Respingerea noului înseamnă rezistență la cunoaștere până la opresiune asupra acesteia, nu mai sîntem dispuși să cunoaștem, ne devalorizăm ca persoană. Și nu ar trebui să ne oprim, pe tot parcursul vieții, din căutarea valorii.
„Noțiunea de valoare presupune o răsturnare critică. Problema critică este: valoarea valorilor, evaluarea din care purcede valoarea acestora, deci problema creării lor. Evaluarea se definește ca elementul diferențiator al valorilor corespondente: element în același timp critic și creator.” – Gilles Deleuze, Nietzsche și filosofia.

În acest sens am lansat „Punctul de dezbatere”, iar primul este:
„Psihologismul este cea mai confortabilă concepție despre viață, deoarece, conform lui, nu mai există, de fapt, probleme. Prin urmare, el condamnă aprioric și toate soluțiile, din moment ce acordă la fel de puțină importanță atât problemelor reale, cât și conceptului de adevăr” (Otto Weininger, „Despre lucrurile ultime”).

No Comments
12