Home > Posts tagged "pmud"

Blog Archives

credit foto: all-free-download.com

Parma alege troleibuzul și diesel, nu autobuzul electric

Am ajuns la al cincilea episod cu autobuzele electrice. Până acum am arătat situații din Bonn, Brest, Geneva și Cantonul Luzern. Acum vedem decizia societății de transport public din Parma, care alege în continuare troleibuzul și autobuzul diesel și nu se înfige la autobuze electrice.

Toate aceste articole arată că autobuzul electric nu este soluția salvatoare pentru transportul public și pentru orașele noastre.

Societatea de transport public din Parma, TEP, spune cu subiect și predicat că transportul public trebuie să fie sustenabil. Iar pentru ei acest lucru înseamnă „asigurarea unui număr cât mai mare de autobuze noi, fiabile și confortabile cu scopul de a oferi un serviciu mereu atractiv și de calitate; cu un nivel scăzut de poluare asupra mediului înconjurător dar și posibil de susținut din punct de vedere economic, evitând ca alegerile noastre să ajungă să fie plătite de generațiile viitoare”.

La Brașov avem toate premizele pentru a investi în troleibuz, avem în PMUD cadru deja stabilit, avem disponibilă finanțare europeană pe axa POR 4.1.

Semnează PETIȚIA pentru susținerea troleibuzului în Brașov.

Redăm mai jos și un articol cu situația din Parma. (more…)

Probleme la autobuzele electrice – Cantonul Luzern

Suntem la al patrulea episod cu autobuzele electrice. Până acum am arătat situații din Bonn, Brest și Geneva. Acum vedem decizia celor din Cantonul Luzern.

 Se conturează tot mai clar o imagine la nivel european cu privire la autobuzul electric, la faptul că acesta nu e fiabil și că se află în teste de fapt. Vedem că în Elveția, un stat care stă mai bine decât noi din punct de vedere financiar, decizia a fost de a se merge în continuare pe investiții în sistemului de troleibuz și nu în autobuz electric.

La Brașov avem toate premizele pentru a investi în troleibuz, avem în PMUD cadru deja stabilit, avem disponibilă finanțare europeană pe axa POR 4.1 și mai nou Legea privind promovarea transportului ecologic, care prevede obligaţia autorităţilor locale de a achiziţiona mijloace de transport în comun cu motoare electrice în proporţie de minimum 30% din necesarul achiziţiilor viitoare.

În acest context cerem Primăriei Brașov să pună în aplicare HCL-ul prin care a adoptat PMUD și să investească în troleibuz. Și mai cerem Primărie Brașov să ia în calcul noua Lege privind promovarea transportului ecologic și în cadrul contractului BERD pentru achiziția a 105 autobuze diesel să introducă procentul de 30% pentru troleibuze.

Semnează PETIȚIA pentru susținerea troleibuzului în Brașov.

Redăm mai jos și un articol cu situația din Cantonul Luzern. (more…)

Memoriu cu privire la sistemul de troleibuz din Municipiul Brașov

După cum știți pe 19 iulie 2017 am avut dezbaterea „Transportul Electric din Brașov – Trecut, Prezent și Viitor” în care am încercat să facem cunoscută situația transportului electric, în special a troleibuzului, în Brașov. Între timp am publicat și materialele care s-au prezentat la dezbatere, cât și înregistrarea completă a întâlnirii.

Acum am finalizat Memoriul, pe care l-am depus la Primăria Brașov și RATBV SA.

Și nu uitați de Petiția pentru susținerea troleibuzului în Brașov, semnați și dați mai departe.

Troleibuz / credit foto: all-free-download.com

În continuare puteți citi textul Memoriului:

Ca urmare a deciziei luate în ședința ordinară a Consiliului Local Brașov din luna mai 2017, la propunerea Primarului George Scripcaru, pentru începerea demersurilor de contractare a unui împrumut de către RATBV SA, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în sumă de maximum 25 milioane euro sau echivalentul în RON, în vederea achiziționării de autobuze noi destinate transportului public local de călători și a faptului că în subsidiar se propunea retragerea din circulație a întregii flote de troleibuze, fără a se mai avea în vedere investiții de vreun fel în sistemul de troleibuze, așa cum reiese din expunerea de motive a RATBV SA,
Asociația Visum pentru Educație și Cultură dorește să aducă în atenție importanța sistemului de troleibuze, un sistem de transport public electric – ecologic pentru oraș.

Contextul în care purtăm această discuție este unul favorabil dezvoltării transportului electric, în special cel cu troleibuz, pentru Brașov: (more…)

Credit foto: Alexandru Botaru

Credem în viitorul troleibuzului – prima dezbatere despre transportul electric din Brașov

Pe 19 iulie s-a desfășurat conferința cu dezbatere „Transportul Electric din Brașov – Trecut, Prezent și Viitor”. Menționăm ca această dezbatere este primul pas pe care Asociația Visum pentru Educație și Cultură l-a făcut pentru a avea un transport public ecologic, de calitate și care nu ne afectează sănătatea.

Așa cum spuneam când anunțam evenimentul, ne-am dorit să conturăm o viziune corectă asupra transportului electric, în special a troleibuzului și să facem un apel important către administrația locală și către factorii de decizie în vederea păstrării, rentabilizării și dezvoltării transportului cu troleibuze la Brașov.

Acest lucru s-a putut realiza prin prezența la eveniment a unor invitați importanți: Eric Trel (Amsterdam, Olanda), expert finanţări transporturi urbane; Tudor Măcicășan (Cluj-Napoca), specialist transporturi publice și trafic [consultant independent pe probleme de mobilitate urbană]; Gruia Hilohi (Brașov), arhitect-urbanist, cercetător în istorie urbană și Gabi Buhus (București), architect.

(more…)

La finalul lui 2015 Brașovul avea finalizat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) – vezi documentul AICI.

În 2016, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – MDRAP emite Ordinul nr. 233 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism, care zice la art 2. „Autoritățile administrației publice locale care au elaborat planuri de mobilitate urbană au obligația ca, în termen de maximum 12 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentului ordin, să demareze procedurile de actualizare în vederea completării și corelării structurii și conținutului planurilor de mobilitate urbană cu prevederile prezentului ordin.”

Practic, pe finalul lui 2016 și până în aprilie 2017, administrația locală a lucrat la actualizarea PMUD-lui. Iată forma finală – în format pdf.

1. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Brașov – vezi pdf. Planul se adresează întregii Zone Metropolitane Brașov.

2. broșură Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Brașov – vezi pdf.

Cum e cu Planul de Mobilitate Urbană Durabilă la Brașov? – I-STEP

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) vine ca o necesitate care trebuie să rezolve problemele de transporturi, de calitate a mediului, de aglomerare a spațiilor urbane și să ducă la o creștere a calității vieții.

Pentru a ajunge la o calitate a vieții ridicată, PMUD-ul are câteva principii de funcționare:
1. Scopuri și Obiective (îmbunătățirea accesului în zonele urbane; mobilitate și transport sustenabile și de înaltă calitate; să răspundă nevoilor de funcționare ale localității)
2. Viziune pe termen lung și plan clar de implementare
3. Evaluarea capacităților prezente și viitoare
4. Dezvoltarea echilibrată și integrată a tuturor mijloacelor de transport
5. Integrare orizontală și verticală
6. Abordare participativă
7. Monitorizare, evaluare și raportare
8. Asigurarea calității

PMUD propune și o nouă abordare: să construim de la om spre mașină și nu invers. Astfel, ierarhia (ordinea priorității) mijloacelor de transport: a) ambulanța, smurd, pompieri și poliția; b) pietoni; c) biciclete; d) transport public; e) servicii de utilități (gunoi, poștă, electrica, gaz, apă) și transport marfă (aprovizionare); f) autoturismul (mașina personală).

Punctul cheie al PMUD-ul este dat de principiul șase (6) – abordare participativă. Este cel mai important pentru că ar trebui să conțină tot procesul de transparență, informare, consultare, dezbatere și implicare a publicului, pe toate etapele procesului de realizare și implementare și care arată cu adevărat cât de bine a înțeles administrația publică că trebuie să te adresezi nevoilor cetățenilor și nu unora particulare.

(more…)

Trecerea de pietoni de pe Aurel Vlaicu dinspre 13 Decembrie #2 – I-STEP

trecere de pietoni Aurel Vlaicu spre 13 Decembrie / credit foto: Google Maps

Vorbeam despre această trecere de pietoni prin februarie 2016. Nu mai insist asupra problemelor deja identificate. Le puteți citi în articolul trecut sau în analiza giratoriului de la Făget.

La începutul lui septembrie am zis să vedem ce se mai întâmplă pe aici. Am ieșit pentru 15 minute și am urmărit, pur și simplu, desfășurarea lucrurilor.

Trebuia să ies să văd ce se întâmplă vara asta, mai ales că fotografiile din articolul precedent sunt din iarna și primăvara trecute.

Cum ziceam, am stat 15 minute, timp în care am văzut o mulțime de lucruri: neacordare de prioritate la trecere; viteză mare; comportament agresiv (claxoane, semne din mână, șoferi care vin din spate și se apropie foarte tare de cel din față pentru a-l forța pe acesta să meargă mai repede); parcare pe „banda” de biciclete; depășire pe trecere; șoferi care nu opresc la linia de oprire și intră puțin pe trecere când sunt pietoni angajați în traversare; staționare pe trecere; șoferi care vorbesc la telefon în timp ce conduc; persoane care au dificultăți la bordurile de la trecere (vârstnici, bagaje, cărucioare); persoane care traversează în alergare ușoară sau cu pas grăbit. Vorbim de comportament în trafic și ce efecte pot rezulta dacă lucrurile sunt făcute prost.

I-STEP

În continuare am patru fotografii care surprind foarte bine cele enumerate mai sus. (more…)

Linia de oprire la trecerea de pietoni, analiză I-STEP

Constat în ultima vreme (aprilie – mai 2016) o deschidere din partea administraţiei locale braşovene în a îmbunătăţi aşezarea liniei de oprire la unele treceri de pietoni. Se poate observa că în unele cazuri linia de oprire este mutată de la cei câţiva centrimetri, distanţa iniţială faţă de trecere, până la distanţe cuprinse între un metru şi maximum trei metri. Dar nu este suficient.

În context PMUD, linia de oprire la trecerea de pietoni devine un element foarte important. Şi dacă ar fi să-i dăm o definiție ar fi următoarea: linia de oprire este un element de trafic folosit la trecerile de pietoni cu scopul de a arăta conducătorilor auto locul de oprire în siguranţă pentru a acorda prioritate de trecere pietonilor.

Întâi să vedem câteva treceri de pietoni cu astfel de linii, vezi img. 1, img. 2, img. 3, img. 4, img. 5 şi img. 6.

img. 1: intersecția Nicolae Iorga – Lungă / credit foto: Google Maps

img. 2: intersecția Calea București – Saturn – Poienelor / credit foto: Google Maps

(more…)

Analiză intersecția Făget, Brașov: Str. Aurel Vlaicu – str. 13 Decembrie – Bd-ul Gării

Update 2 august 2016

Revin asupra acestei intersecții cu un lucru care mi-a scăpat din vedere la realizarea inițială a analizei. Mai jos ziceam că giratoriul are 3 benzi. Ce am văzut acum e faptul că giratoriul are 3 benzi pe anumite zone și 4 pe alte (colțul Aurel Vlaicu – 13 Decembrie, pe ieșirea din Aurel Vlaicu și coltul 13 Decembrie – Gării, pe intrarea în Gării). O eroare care amplifică și mai mult problemele explicate mai jos.

Intersecția Făget, cadru cu 3 și 4 benzi. / credit foto: I-STEP

Analiza inițială a fost făcută în decembrie 2015.

Avem o intersecție în cruce cu patru direcții de mers, dotată cu giratoriu. Giratoriul este un element de calmare a traficului (mers cu viteză cât mai mică). Geometria unui giratoriu trebuie realizată pentru a produce calmarea traficului.

img. 1 / credit foto: Google maps

Liniile colorate, roșu, galben, portocaliu și magenta (seamănă cu roz, dar nu e roz) arată direcțiile de mers.
a. Roșu: dinspre Tractoru spre Onix;
b. Galben: dinspre Griviței și Aurel Vlaicu spre Gară;
c. Portocaliu: dinspre Onix spre Tractoru;
d. Magenta: dinspre Gară spre Aurel Vlaicu și Griviței.

Aceste linii, pe lângă faptul că arată direcțiile de deplasare, arată și cele mai bune traiectorii de abordare a intersecției pe care le-ar alege șoferii în condițiile optime. Liniile arată traiectorii aproape drepte, cu mici curburi. Acest lucru permite viteze mari sau foarte mari. Vezi img. 1

I-STEP

Viteză mare = siguranță scăzută

Un alt element care permite viteze ridicate este numărul de benzi pe fiecare din cele patru drumuri (A, B, C, D). A – 5 benzi; B – 7 benzi; C – 6 benzi; D – 6 benzi. De asemenea, viteza ridicată este posibilă și faptului că giratoriul are 3 benzi. Vezi img. 1

Recomandări pentru a avea viteze mici și pentru a crește siguranța: una sau maximum două benzi în giratoriu, una sau maximum două benzi la intrarea sau la ieșirea din giratoriu. De asemenea, geometria intersecției să nu permită traiectorii atât de drepte precum cele existente, ci să aibă elemente de șicane sau sugrumări/îngustări. Vezi img. 2a, 2b, sc. (more…)