Home > Posts tagged "Brasov" (Page 6)

Blog Archives

Imobil ilegal pe str. Ioan Bogdan – partea I, Salvați zona istorică „Brașovul vechi”

Represiunea depinde de mașină, nu invers. Fiecare segment este putere și, în același timp, o figură a dorinței” (p. 98, Deleuze & Guattari)

credit foto: Salvați zona istorică „Brașovul vechi”

Prezentam „Procesul” lui Kafka într-un articol mai vechi, iar astăzi elementele pe care autorul le scoate în evidență cu atâta măiestrie în cartea sa sunt din ce în ce mai vizibile în viața noastră, de zi cu zi. Deși aparent legea este deschisă tuturor, nimeni nu are de fapt acces la ea, toate lucrurile petrecându-se segmentar, liniar și mereu în spațiul alăturat, conceptul utilizat de Deleuze & Guattari fiind cel de contiguitate.

Vom întâlni ceea ce la Kafka se numește tergiversare (care apare atunci când procesul, în cazul cărții, „este menținut în stadiu incipient”, în situația de față nefiind vorba despre un proces în tribunal, ci despre o construcție fără autorizație care a început să fie vizibilă pe strada Ioan Bogdan, în centrul istoric al Brașovului, o construcție care nu respectă normele legale. De ce tergiversare (tărăgănare)? Pentru că, după cum veți vedea din răspunsurile primite la solicitările transmise către autorități, fiecare instituție plasează responsabilitatea către o alta și tot așa, timp în care construcția de pe strada Ioan Barbu, cea fără autorizație, continuă „miraculos” să crească. Tergiversarea este un bun „instrument” care, deși pare haotic și stupid, are reguli foate clare, care împiedică o desfășurare normală a unor lucruri. Cum ar spune Deleuze și Guattari, tergiversarea este nelimitată și continuă, limita se depărtează tot mai mult. Mai simplu spus, autoritățile amână, tărăgănează, tergiversează răspunsurile și acțiunile care ar fi normale, până când scopul final – în cazul de față, construcția – va fi atins.

Vom regăsi în situația pe care o vom expune mai jos un sistem deficitar, care plasează cetățeanul pe ultimul loc, un sistem inaccesibil. Vom vedea că accesul există doar la reprezentanți ai legii, dar se pare că deloc la legea în sine.

(more…)

Filmări trafic din autobuze RATBv – analiză I-STEP

În perioada martie – iunie 2016, Asociația Visum a desfășurat o campanie de filmare a traficului pe câteva linii RATBv. Filmările au fost făcute din autobuze (din interior, în partea dreaptă a șoferului), cu sprijinul RATBv. Pe această cale, mulțumim RATBv și voluntarilor care s-au implicat la filmări.

credit foto: I-STEP

Scopul acestor filmări este de a arăta situația traficului în Municipiul Brașov, în special situația transportului public, al trecerilor de pietoni, al „pistelor” pentru biciclete și modul în care acestea sunt influențate de autoturismele personale. Din această analiză o să înțelegeți ce se întâmplă în trafic. În mod categoric, comportamentul șoferilor în trafic, parcările și geometria străzilor sunt marile probleme.

O să încep prin a prezenta câteva cifre:
– Au fost filmate traseele a 8 linii RATBv (4, 5, 36, 51, 17, 23, 1 și 31);
– Au rezultate 710 minute (11 ore și 50 de minute) de înregistrări;
– În filmări, au fost prinse 46 de străzi;
– Au fost filmate 186 de treceri de pietoni;
– Au fost prinse în filmări 191 stații RATBV (sunt stațiile pentru cele 8 linii, unde autobuzele au obligația de a opri, chiar dacă stațiile se repetă – adică deservesc mai multe linii);
– Au fost filmați 106,33 km de străzi;
– Filmările au fost făcute în intervalele 07:30 – 09:00 și 17:00 – 19:00;
– Toate înregistrările (54 la număr) sunt disponibile pe canalul de YouTube al asociației, iar linkurile sunt la finalul articolului.

Pe fiecare linie în parte cifrele arată: (more…)

Trecerea de pietoni de pe Aurel Vlaicu dinspre 13 Decembrie #2 – I-STEP

trecere de pietoni Aurel Vlaicu spre 13 Decembrie / credit foto: Google Maps

Vorbeam despre această trecere de pietoni prin februarie 2016. Nu mai insist asupra problemelor deja identificate. Le puteți citi în articolul trecut sau în analiza giratoriului de la Făget.

La începutul lui septembrie am zis să vedem ce se mai întâmplă pe aici. Am ieșit pentru 15 minute și am urmărit, pur și simplu, desfășurarea lucrurilor.

Trebuia să ies să văd ce se întâmplă vara asta, mai ales că fotografiile din articolul precedent sunt din iarna și primăvara trecute.

Cum ziceam, am stat 15 minute, timp în care am văzut o mulțime de lucruri: neacordare de prioritate la trecere; viteză mare; comportament agresiv (claxoane, semne din mână, șoferi care vin din spate și se apropie foarte tare de cel din față pentru a-l forța pe acesta să meargă mai repede); parcare pe „banda” de biciclete; depășire pe trecere; șoferi care nu opresc la linia de oprire și intră puțin pe trecere când sunt pietoni angajați în traversare; staționare pe trecere; șoferi care vorbesc la telefon în timp ce conduc; persoane care au dificultăți la bordurile de la trecere (vârstnici, bagaje, cărucioare); persoane care traversează în alergare ușoară sau cu pas grăbit. Vorbim de comportament în trafic și ce efecte pot rezulta dacă lucrurile sunt făcute prost.

I-STEP

În continuare am patru fotografii care surprind foarte bine cele enumerate mai sus. (more…)

Linia de oprire la trecerea de pietoni, analiză I-STEP

Constat în ultima vreme (aprilie – mai 2016) o deschidere din partea administraţiei locale braşovene în a îmbunătăţi aşezarea liniei de oprire la unele treceri de pietoni. Se poate observa că în unele cazuri linia de oprire este mutată de la cei câţiva centrimetri, distanţa iniţială faţă de trecere, până la distanţe cuprinse între un metru şi maximum trei metri. Dar nu este suficient.

În context PMUD, linia de oprire la trecerea de pietoni devine un element foarte important. Şi dacă ar fi să-i dăm o definiție ar fi următoarea: linia de oprire este un element de trafic folosit la trecerile de pietoni cu scopul de a arăta conducătorilor auto locul de oprire în siguranţă pentru a acorda prioritate de trecere pietonilor.

Întâi să vedem câteva treceri de pietoni cu astfel de linii, vezi img. 1, img. 2, img. 3, img. 4, img. 5 şi img. 6.

img. 1: intersecția Nicolae Iorga – Lungă / credit foto: Google Maps

img. 2: intersecția Calea București – Saturn – Poienelor / credit foto: Google Maps

(more…)

Analiză intersecția Făget, Brașov: Str. Aurel Vlaicu – str. 13 Decembrie – Bd-ul Gării

Update 2 august 2016

Revin asupra acestei intersecții cu un lucru care mi-a scăpat din vedere la realizarea inițială a analizei. Mai jos ziceam că giratoriul are 3 benzi. Ce am văzut acum e faptul că giratoriul are 3 benzi pe anumite zone și 4 pe alte (colțul Aurel Vlaicu – 13 Decembrie, pe ieșirea din Aurel Vlaicu și coltul 13 Decembrie – Gării, pe intrarea în Gării). O eroare care amplifică și mai mult problemele explicate mai jos.

Intersecția Făget, cadru cu 3 și 4 benzi. / credit foto: I-STEP

Analiza inițială a fost făcută în decembrie 2015.

Avem o intersecție în cruce cu patru direcții de mers, dotată cu giratoriu. Giratoriul este un element de calmare a traficului (mers cu viteză cât mai mică). Geometria unui giratoriu trebuie realizată pentru a produce calmarea traficului.

img. 1 / credit foto: Google maps

Liniile colorate, roșu, galben, portocaliu și magenta (seamănă cu roz, dar nu e roz) arată direcțiile de mers.
a. Roșu: dinspre Tractoru spre Onix;
b. Galben: dinspre Griviței și Aurel Vlaicu spre Gară;
c. Portocaliu: dinspre Onix spre Tractoru;
d. Magenta: dinspre Gară spre Aurel Vlaicu și Griviței.

Aceste linii, pe lângă faptul că arată direcțiile de deplasare, arată și cele mai bune traiectorii de abordare a intersecției pe care le-ar alege șoferii în condițiile optime. Liniile arată traiectorii aproape drepte, cu mici curburi. Acest lucru permite viteze mari sau foarte mari. Vezi img. 1

I-STEP

Viteză mare = siguranță scăzută

Un alt element care permite viteze ridicate este numărul de benzi pe fiecare din cele patru drumuri (A, B, C, D). A – 5 benzi; B – 7 benzi; C – 6 benzi; D – 6 benzi. De asemenea, viteza ridicată este posibilă și faptului că giratoriul are 3 benzi. Vezi img. 1

Recomandări pentru a avea viteze mici și pentru a crește siguranța: una sau maximum două benzi în giratoriu, una sau maximum două benzi la intrarea sau la ieșirea din giratoriu. De asemenea, geometria intersecției să nu permită traiectorii atât de drepte precum cele existente, ci să aibă elemente de șicane sau sugrumări/îngustări. Vezi img. 2a, 2b, sc. (more…)

Turismul la Brașov, I-STEP

Brașov / credit foto: I-STEP

A fost campania electorală la locale, promisiunile le-am auzit. Acum aleșii s-au instalat în scaune și ar trebui să auzim soluțiile. Desigur, ele trebuie să parcurgă traseul analize/studii, informarea cetățenilor, consultarea publică și apoi decizia de a se face sau nu.

În ceea ce privește turismul în Municipiul Brașov, am auzit „realizarea de evenimente artistice și culturale care atrag turiști”, „dezvoltarea continuă Poiana Brașov”, „centrul istoric aduce turiști”, un fel de facem turism pentru că vorbește lumea despre el.

În materie de Centre de Informare Turistică, am găsit pe site-ul Primăriei Brașov că avem trei centre: pe strada Prundului (aproape de Poarta Schei), la News Caffe (Bulevardul Eroilor lângă Parcul Titulescu) și la Gară. (vezi link).

Din punctul meu de vedere, doar Centrul de Informare de la Gara Brașov are logică. În sensul că turiștii care vin cu trenul, la coborâre, au la îndemână un punct de informare, punct din care își vor începe călătoria și sejurul în Brașov. Celelalte două centre de informare sunt în zone în care turiștii și-au făcut o bună parte din vizitare și s-ar putea să nu mai aibă nevoie de informare. În plus, cele două centre sunt în mijlocul sau undeva pe traseul de vizitare. Ori ca acestea să fie pe deplin funcționale ar trebui să fie la început de traseu turistic. (more…)

Trecerile de pietoni zona SIF – Primărie – Modarom, I-STEP

Acum câțiva ani, când am venit la facultate la Brașov, exista o stradă pe care făceam tot posibilul să o evit. Este vorba despre Iuliu Maniu (zona SIF Transilvania), iar motivul pentru care încercam să o evit ținea strict de siguranță.

Strada mai era cunoscută (cel puțin printre unii studenți veniți din alte orașe) drept „strada-liniuță”, întrucât pe acolo mulți șoferi obișnuiau, mai ales noaptea (după ora 22.00), să facă „liniuțe”, adică să calce accelerația și să se ia la întrecere între ei. Strada încă este una periculoasă, căreia și atunci și acum, geometria îi permite accelerarea și viteza. De nivelul de zgomot și poluarea fonică nici nu mai vorbesc! Tot pe această stradă este cunoscută și o porțiune ca fiind „curba lui Tartagă” din cauza unui urât accident care a avut loc, unde un șofer cu o alcoolemie destul de mare și o viteză tot la fel de mare a pierdut controlul mașinii pe care o conducea, intrând pe trotuar și lăsând în urma sa victime.

img. 1 trecere desfiintata cimitir / credit foto: I-STEP

Revenind, pe atunci, trecerea de pietoni de pe această stradă era foarte aproape de cimitir (vezi img. 1), o trecere utilizată puțin de persoane tocmai din cauza lipsei de siguranță. Trotuarele au rămas și astăzi, la fel ca atunci, foarte înguste și nesigure (oricând un vitezoman poate scăpa controlul mașinii, cum s-a întâmplat în mai multe cazuri), în timp ce „strada-liniuță”, care are în anumite locuri și 3 benzi pentru un singur sens, pune mașinile pe primul loc, mașini care merg cu viteză, într-o zonă, culmea, de tranzit pentru pietoni. (more…)

trecere de pietoni pe De Mijloc la iesirea din Lunga / credit foto: I-STEP

Brașov frumos, din aer nu pe jos

În campania electorală cineva zicea, hai bă că Brașovul arată frumos, uită-te de sus, mai ales giratoriile… Nu pot să contrazic asta, Brașovul arată fain privit de sus. Problema este că noi nu zburăm, ci mergem la nivelul solului, adică, pe străzi, trotuare, giratorii etc. Și când te apuci să mergi pe jos sau cu bicicleta îți dai seama că Brașovul nu mai e frumos pentru că de fapt, Brașovul este periculos (vezi situații accidente Brașov perioada 2013-2015), este zgomotos (testul pentru zgomot se face foarte simplu. Vorbește la telefon când mergi pe Eroilor, pe Mureșenilor sau orice stradă principală) și nu este funcțional în ceea ce privește trotuarele, trecerile de pietoni și pistele pentru biciclete (de-astea nici măcar nu avem).

Vreau să vă arăt în câteva fotografii că infrastructura este prost gândită (vezi și analizele I-STEP). Cel mai bun test este ploaia. (more…)

Stockholm Royal Seaport – de la zonă industrială la district urban sustenabil

Stockholm / credit foto: Stockholm Royal Seaport

Globalizarea resurselor şi impactul asupra comunităţilor locale

Globalizarea aduce oamenii de pe tot globul în aceeaşi competiţie. Acest lucru înseamnă că firmele, ţările şi administraţiile sunt în competiţie unele cu altele. În dinamica globalizării, orice măsură economică poate afecta firmele din diferite locuri ale lumii. În aceste condiţii, firmele îşi vor creşte mobilitatea, adică îşi vor reloca activitatea, pentru a putea limita efectele negative şi chiar pentru a supravieţui. În cazul în care are loc migraţia firmelor sau acestea îşi încetează activitatea, zonele din care pleacă vor avea de suferit din punct de vedere economic, social şi de mediu, iar autorităţile publice trebuie să intervină pentru a rezolva problemele rezultate. Aici putem vedea exemplul Braşovului care, odată cu ieşirea României din zona de influenţă sovietică şi intrarea sa în zona de influenţă a democraţiei europene şi americane, a început să sufere atât din punct de vedere economic, cât şi social datorită închiderii fabricilor regimului trecut. Au rămas astfel mari întinderi de teren în degradare, în interiorul şi la limita municipiului Braşov, iar în prezent, lucrurile sunt departe de a fi rezolvate. Mai mult, situaţia nu este unică în ţară.

În cazul Suediei şi, mai exact, al orașului Stockholm, situaţia e un pic diferită. Globalizarea la care noi, România, suntem învăţăcei, pentru Stockholm şi Suedia înseamnă o creştere a capacităţii de a atinge eficienţa, competitivitatea şi dezvoltarea tehnologică. Iar un exemplu în acest sens este zona Stockholm Royal Seaport, zonă portuară şi industrială a capitalei suedeze. (more…)

Alegeri, politică, alegători, candidați, prezent, viitor

Încerc, în prezent, să evit transformarea viitorului în trecut. Într-un fel să nu repetăm greșelile sau practicile trecutului. Este o miză de comunitate, de societate, de salvare a viitorului. Dar mai am o miză, cea a salvării personale. Ambele le rezolv implicându-mă, vorbind, spunând ce văd și cu ce nu sunt de acord.

Ambele mize le rezolv pornind de la cea personală, pe care o cred ca fiind punctul de plecare. Miza personală este conștiința, care mă apasă, în special în prag de alegeri sau alte evenimente importante pentru societate, și îmi spune să-mi exprim punctul de vedere într-un mod public.

Conștiința, atât ca cetățean, cât, mai ales, ca sociolog, care îmi spune că trebuie să mă implic și să am un spirit critic față de ce văd și care-mi ridică semne de întrebare.

Michel Foucault scrie în Guvernarea de sine și guvernarea celorlalți „… indivizii sunt incapabili să iasă prin ei înșiși din starea de minorat. … Pentru că sunt lași, pentru că sunt leneși, pentru că le e frică. … chiar și eliberații din legăturile lor, chiar și eliberații din ceea ce îi ține legați, chiar și eliberați de sub tutela acestei autorități nu-și vor asuma decizia de a merge pe propriile picioare și vor cădea … pentru că le-ar fi frică. Ne aflăm într-o stare de minorat pentru că suntem lași și leneși și nu putem să ieșim din această stare de minorat tocmai pentru că suntem lași și leneși.”

Acceptând o stare, o practică, fără a ne pune întrebări și fără a vorbi public despre ea poate însemna complicitate, frică și indiferență.

Vreau să vorbesc despre alegeri și despre politic.

Repetăm aceeași practică la nesfârșit, de la an electoral la altul. Sunt mai atent la alegeri începând cu cele din 2008. 2012 au fost la fel și, din păcate și 2016 e la fel cu precedentele. Avem același discurs, indus politc, de partide și candidați cu șansă. Astea de obicei sunt cele mari sau „independenți” ieșiți din partidele mari și care au ocupat sau ocupă o funcție. Efectul este ca cel descris de Slavoj Zizek în Repetându-l pe Lenin, „spuneți și scrieți orice doriți – atât timp cât ceea ce faceți nu pune sub semnul întrebării sau nu perturbă efectiv consensul politic dominant.”

Afișe campanie elctorală locale 2016

Dinspre electorat se văd (more…)

Intersecţia Calea București, Saturn, Poienelor – analiză I-STEP

Vorbim despre intersecția dintre Calea București, Saturn, Poienelor. Observă cu ușurință problemele găsite în alte intersecții (Trecerea de pietoni de pe Hărmanului, intersecția Făget) de către Mihai Tatu. Printre aceste probleme putem să enumerăm:
– Distanța mare a trecerilor de pietoni față de sensul giratoriu, fapt ce le plasează într-o zonă în care mașinile circulă cu viteză mare, img. 1;

img. 1 / credit foto: Google Maps

I-STEP (more…)