Sub egida, Weekend-ul mare de europarlamentare!
Treburile astea electorale sunt ca manelele, de proastă calitate și cu oameni cu puțină educație. Lozincile, sloganurile electorale se repetă, parcă la nesfârșit, precum versurile manelare. Și am luat la întâmplare, versuri manelare și câteva lozinci electorale. (Of, m-a prins și pe mine ritmul ăsta.) Comparația sau asemănarea o faceți voi.
Manea:
„e povestea vieții mele ce v-o spun
am fost om curat la suflet și am fost bun
n-a fost om pe această lume să vină în prag la mine
să nu-l ajut să îi fie bine
ce am putut și eu și nu l-am lăsat la greu
i-am dat și sufletul meu”
„lângă tine am tot ce îmi trebuie
și fericire și iubire
lângă tine de nimic nu-mi pasă
viața e din ce în ce mai frumoasă
îmi e bine cel mai bine
când ești viața mea cu mine
mă răsfeți și mă alinți
tu cel mai bine mă simți”
Lozinci:
„Europa în fiecare casă!”
„Mândri că suntem români”
„Împotriva corupției. Împotriva sărăciei”
„România puternică în Europa”
„Mișcarea face schimbarea. Ridicăm România”
„Alege românește, votează nemțește!”
Și mai completați dacă vă merg la inimă. :))
Bun, acestea fiind zise, acum întreb, cine mai crede vorbele electorale? Vă dați seama că o dată la patru ani credeți aceiași oameni care nu au făcut autostrăzi, care au redus salarii, care au crescut taxele. Sunt cetățenii României destul de creduli să meargă în continuare pe aceiași candidați, același profil, de 25 de ani încoace? Răspunsul e da și e îngrijorător. Și acest lucru se vede din grupurile de oameni care mărșăluiesc pe străzile României spunându-le celorlalți să voteze o culoare sau alta, o poziție din buletin sau alta. Aici sunt două situații, prima oamenii sunt mândrii că merg cu grupul și flutură steaguri, împart pliante, cu un comportament de grup – de stadion. Și a doua situație, oamenii ăia o fac pe bani. Da, se prostituează politic. Primesc niște bani pe care îi vor da înapoi înzecit, sub forma taxelor.
Până aici e campania fizică. Dar vine și cea de pe on-line, cu tot felul de personaje care ne spun 5 motive pentru care să mergem la vot sau 5 pentru care să nu mergem la vot. După părerea mea cred că oricum o dai, respectivii candidați, adică cei pregătiți de partide, vor fi aleși pentru că sunt suficient de mulți oameni care să le dea mandat (îmi pare rău s-o spun, dar sunt prea mulți oameni care nu conștiință, nu au rațiune, nu au simțire și care se îngrijesc doar de cum arată corpul la exterior). Deși, cred că nu unora nu le trebuie voturi, ei devin aleși oricum. Doar știți foarte bine ce zicea Stalin. Și hai să nu ne prefacem că nu-i așa, nu de alta, dar ne putrezește inteligența lăsând-o la odihnă.
Și ce-i de făcut? Unii zic să nu ieșim la vot. Caz în care ar trebui să fie o participare de 0% la urne.
Apoi alții zic să ieșim și să lăsăm buletinul în alb. Alții zic, tot așa, să ieșim și să invalidăm buletinul, ștampilându-l pe toate părțile. În aceste două cazuri ar fi prezență la urne, ca în România, dar candidații ar avea voturi care tind spre 0%.
Toate cele trei variante spun că cetățenii nu-și mai doresc o clasă politică precum cea actuală. Deci ar trebui o schimbare de sistem, radicală, completă, o reconstrucție sau cum vreți să-i spuneți, în care oamenii care conduc țara să aibă o altă tipologie, un alt fel de a fi, fără atacuri, fără presiuni, într-un dialog real și continuu și obligatoriu, cu liberă exprimare.
Ca nivel de încredere și optimism ar trebui să fim toți la pământ, dar nu suntem. Însă dacă lucrurile merg în continuare ca în ultimii 25 de ani, pot să văd doar o continuă alienare, pe un fond al scăderii educației, al dezinteresului și al resemnării. Nu trebuie să așteptăm un șoc ca să încercăm o schimbare, așa cum a fost în decembrie ’89, pentru că s-ar putea ca țara în care trăiești să fie doar spațiul în care stai în chirie și atât. Pentru o modificare amplă e bine să începi cât mai ai cu ce, că după ce trăiești doar să plătești rata la bănci, nu mai ai ce face, nu mai ești om, ci doar o mașină de producție.
Atât (mai degrabă pesimist).
Articol realizat de Mihai Tatu, membru Asociația Visum pentru Educație și Cultură
Suntem și pe