Ploile curg. Între noi, pe podelele murdare ale sufletului. În priviri, în seri călduțe de mai. În fiecare bucățică de speranță, de lumină, de barieră doborâtă. Ploile curg de fiecare dată când etichetăm, arătăm cu degetul, când judecăm aspru moleculele care ne construiesc. Trăim timpuri prea grăbite. Prea fără de sens, prea lipsite de consistență. Prea vlăguite de valori, de lucrurile care contează cu adevărat, acelea la care ne gândim înainte de a pune capul pe pernă. Adormim învăluiți în stres, în prea mult alcool, prea superficiali și încrezători că putem urca orice vârf amețitor de munte. Dar nu putem. Pe drumul lung al nepăsării, pe poteca interminabilă a minciunilor, ne-am pierdut dreptul de a ne numi oameni. Suntem doar prafuri de ființă, umbre care se întâlnesc pe Facebook. Noi nu mai știm să fim. Să ne întâmplăm, să ne ciocnim ideile mărețe, nu doar paharele de vodcă. Noi am devenit creaturile prea grăbite să se îmbrățișeze, prea lacome pentru a intra în formele bizare ale unei societăți stăpânită de acid hialuronic și funcții cât mai înalte. (more…)
Blog Archives
Suntem noi, oamenii-cetățeni, doar cifre pentru oamenii-putere? Atât este valoarea noastră, masă de manevre? Posibil.
Mă tot uitam pe rezultatele alegerilor pentru președinție, turul al doilea, și pe cele ale recensământului din 2011, pentru că nu cred în ele, în datele comunicate ca fiind rezultate finale. Și tocmai pentru că vin de la oamenii-putere.
Dar am făcut o comparație, folosindu-mă de cifrele scoase de aceștia, o comparație între numărul de oameni care trăiesc în România și numărul de alegători. Și înainte de a pune comparația, fac precizarea că cifrele, datele, sunt acceptate doar atunci când servesc scopurilor oamenilor-putere. Când nu servesc, atunci sunt fabricate pentru a servi.
Este, de fapt, și scopul acestui articol pentru a arăta discrepanța dintre date, cifre.
Deci, numărul total de alegători înscriși în listele electorale permanente este de 18.280.994. Aici e documentul cu cifrele despre listele de alegători. Populația totală a României este de 20.121.641. Ca să aflăm persoanele cu drept de vot scădem tot ce este minor, deci sub 18 ani. Și scădem 1.045.029 sub 5 ani; 1.054.391 între 5 și 9 ani; 1.090.226 între 10 și 14 ani și trebuie să mai scoatem vârstele 15-17 ani din intervalul 15-19, cred că vreo 500.000 din 1.108.453. Ne rămâne o populație cu drept de vot de 16.431.995. Deci avem mai puțin cu vreo două milioane de persoane cu drept de vot în realitate decât în listele electorale. Și aici e documentul cu cifrele despre populație.
Concluzii, păreri …?
Eu zic așa, fără clasă politică!
Ceva scris pe această temă găsiți și aici.
Material realizat de Mihai Tatu, membru Asociația Visum pentru Educație și Cultură.
Aș vrea să vă propun astăzi un mic exercițiu: o scurtă analiză asupra societății, oprindu-mă asupra elitelor.
Conform Dicționarului de Sociologie, elitele reprezintă „grupuri sociale care au monopolizat, într-un fel sau altul, autoritatea și puterea, exercitându-le pe acestea din urmă printr-o formă sau alta de dominație (economică, socială, politică, culturală, ideologică etc). Monopolizarea puterii și autorității a fost explicată ca o consecință a calităților sau însușirilor intrinsece ale membrilor elitei, a poziției sociale moștenite, a conjuncturilor favorabile, a acțiunii sau presiunii unor factori externi”. (Zamfir și Vlăsceanu. Dicționar de Sociologie.1993).
Pareto vede în conceptul de „elită” un grup minoritar care însumează niște calități și ia forma unei aristocrații, se bucură de multe privilegii, indiferent că această aristocrație este una de erudiți sau din contră. Conform acestuia, elita poate fi evaluată „în raport cu branșa lui de activitate, prin care putem caracteriza capacitățile sale în maniera în care punctăm performanțele”. Astfel, din elită fac parte indivizii cu indicii de performanță cei mai ridicați în domeniul lor de activitate. Cred că o problemă a modului în care prezintă Pareto aceste aspecte este faptul că el se concentrează destul de mult asupra valorii pozitive, neluând în calcul și mediul social, a cărui influență este majoră și care poate trimite, vom vedea în continuare, și spre aspectul negativ. Societatea, în viziunea lui Pareto, se împarte în două extreme – cea superioară, reprezentată de elite, și cea inferioară în ceea ce privește puterea și decizia exercitate în societate, reprezentată de mase. (more…)
Suntem și pe