Am ajuns la cea de-a șasea ediție a Serii de Carte Piatra-Neamț, unde am discutat despre „Ferma animalelor” și George Orwell. Ca de fiecare dată, ideile de la care am pornit în prezentarea cărții au dus la dezbateri interesante și la o interacțiune între participanți, în aceeași atmoferă prietenoasă de la partenerii noștri, Ceainăria Teaz.
Când spui Orwell, automat te gândești la două romane: „1984” și „Ferma animalelor”, ambele scrise în același stil și pe aceleași teme: tema controlului și a obedienței, tema dorinței de libertate, tema revoluției și a personajelor care caută schimbare. Deși „Ferma animalelor” este o carte publicată în 1945, cu cât intrăm pe firul poveștii, cu atât observăm că este o carte de actualitate, care parcă vorbește despre prezent. Cartea depășește cu siguranță barierele de timp și spațiu, întrucât, deși romanul a fost scris cu scopul de a evidenția perioada stalinistă, este încă o carte vie, prin filtrul căreia putem analiza situațiile sociale de astăzi. Este o carte pe care o recomand, având un subiect bun, dar și fiind scrisă în maniera proprie a lui Orwell, care nu-ți va da voie să lași cartea deoparte nici după ce o termini de citit.
„Ferma animalelor” începe cu prezentarea animalelor de la ferma intitulată inițial „Conacul” și ne anunță încă de la primele pagini despre visul pe care seniorul fermei, porcul Middle White, l-a avut. Putem spune că este liniștea dinaintea furtunii și începe ca orice revoluție: cu descrierea vieții actuale, o viață mizeră, în care animalele primesc puțină mâncare de la bețivul Jones, proprietarul fermei, dar sunt supuse la muncă foarte multă; o viață în care nu se cunosc fericirea și libertatea. Revolta crește pe măsură ce seniorul prezintă pământul Angliei ca fiind fertil, iar posibilitățile ca animalele să fie hrănite cum trebuie și să trăiască în confort există, însă, cu toate acestea, calitatea vieții lor este una foarte scăzută.
Vinovatul pentru toate aceste probleme este omul: „omul e singurul nostru dușman adevărat. Scoateți omul din scenă și cauza fundamentală a foametei în rândurile animalelor și a muncii excesive e abolită pentru totdeauna.” Mesajul pe care îl întipărește Seniorul în mintea animalelor este de a face revoluție, dar nu oricum, ci de a pregăti totul meticulos, fără grabă, iar în momentul în care va veni ziua potrivită, să scape de om, să-și facă propriile reguli și o viață mai bună, îndestulată, în care libertatea și egalitatea să fie cele după care toți să-și conducă viața:
Suntem și pe