Home > Posts tagged "dorinta"

Blog Archives

(credit foto: aici)

Regizor: Steven Spielberg
Scriitor: Philip K. Dick
Scenariști: Scott Frank și Jon Cohen
Actori: Tom Cruise, Collin Farrell, Samantha Morton, Max von Sydow

Subiecte:

1. Există liber arbitru sau oamenii au o viață predestinată, un viitor care nu poate fi schimbat?

2. Este moral să închidem un om înainte de comiterea unei infracțiuni? Când mai exact putem vorbi despre prezumția de vinovăție?

3. Putem lua decizii cu privire la viața unui om în urma unor rapoarte ale unui computer, pornite de la predicții întocmite subiectiv?

4. Până unde putem merge pentru păstrarea ordinii?

Acțiunea are loc în viitor, când, în urma unor experimente, trei indivizi deprind abilitatea de a vedea viitorul – „precogi”. Indivizii devin piatra de căpătâi a unei campanii de prevenire a infracțiunilor grave, ei proiectând, prin intermediul tehnologiei, imaginile cu crimele care urmează să aibă loc. (more…)

O călătorie plină de surprize prin lumea simţurilor / credit foto: all-free-download.com

O călătorie plină de surprize prin lumea simţurilor

Există un subdomeniu al artei în care lumea simţurilor te conduce către un drum pe care odată ce ai păşit vei vrea să-l străbaţi până la capăt, deoarece pe parcursul lui vei găsi şi afla o mulţime de lucruri noi şi captivante. Lasă-mă, dragă cititorule, să te iniţiez eu pe acest drum al cunoaşterii acestui frumos subdomeniu, să-ţi fiu un îndrumător prin această călătorie virtuală şi vei descoperi în rândurile ce urmează cât de uşor e să faci primii paşi către un loc în care arta şi-a pus tot ce era mai bun.

Frumoasa şi palpitanta mea călătorie a început într-o superbă zi de toamnă când, câteva raze de soare ne mai răsfăţau încă. O colegă a venit la mine cu un entuziasm şi cu o voce în care se citeau fericirea, emoţia şi nerăbdarea de a-mi adresa invitaţia şi de a primi răspunsul. Mi-a spus că se organizează un proiect cu teatru senzorial şi m-a întrebat dacă vreau să vin. Era prima dată când auzeam de teatru senzorial. Curioasă, nerăbdătoare şi emoţionată în acelaş timp am decis să o însoţesc pe colega mea şi să văd despre ce este vorba. N-am ştiut că acceptul meu avea să-mi lărgească orizonturile, că viaţa avea să-mi facă unul din cele mai frumoase daruri, darul de a-i cunoaşte pe oameni şi de a le arăta că arta se poate face şi legat la ochi, că ea depăşeşte limitele, că teatrul senzorial este una din cele mai pure şi inedite forme de artă. (more…)

Plecare / credit foto: all-free-download.com (zcool.com.cn)

Cu mine erai într-un asincronism perfect: eram două fulgere care-și dădeau întâlnire în arșița verii, eram două trenuri care urmau să se ciocnească, eram linii opuse care nu s-ar fi putut întâlni nici dacă am fi abolit toate legile matematicii. Eram concepții și trăiri diferite, eram ploi torențiale de vară cu soare, eram tot ce am visat. Doar că uneori visele le pierzi din buzunar, le lași pe-un pat dintr-un hotel, într-o sală de așteptare, la magazinul din colțul străzii, le lași într-o șoaptă sau într-un cuvânt. De aceea îți doresc să nu uiți în goana nebună după lucruri trecătoare și insignifiante, că pe tine lalele galbene și vinul roșu te fac fericit. Să nu uiți în serile răcoroase de octombrie să privești cerul. Să presupui că acolo e Marte, ba Saturn, ba Carul Mic, ba Carul Mare, că acolo sunt eu. Dar eu nu mai sunt. Nici pe cerul tău, nici sub ochii tăi. Am plecat la scorbura mea îndepărtată, la locul călduros care mă așteaptă undeva, am plecat să mă regăsesc în culorile monocrome ale sunetului. Mă voi lăsa purtată de alte viori și alte game, vreau note și pătrimi diferite. (more…)

Primăvara / credit foto: Aldea Adriana Gabriela

Cafeaua are alt gust primăvara. Nu e mai dulce, gândurile noastre sunt mai libere. Lăsăm loc noilor planuri, orizonturi, direcții. Lăsăm să treacă frigul dintre noi. Ne dezbrăcăm de rău, de cuvinte grele și întortocheate, de prea multe nopți albe.

Primăvara ne spălăm păcatele. Ne spovedim și ne pregătim să începem un nou capitol. Acest anotimp e începutul unui proces ciclic . Acum verdele acaparează natura. Acum soarele e timid și ghioceii sunt curajoși. E primăvară. Afară și în fiecare trecător pe care-l văd grăbit pe stradă, în fiecare mugur și pasăre care se întoarce acasă.

E despre renaștere. Despre cât de mari și puternici putem crește, despre visele care se nasc din cenușă și tind spre înălțimi copleșitoare. Avem tot dreptul. Să zburdăm prin viață ca mieii pe câmpii, să luptăm din răsputeri să ne construim propriul adăpost, chiar dacă știm că-l vom părăsi într-un final. Știm că și noi suntem produsul unui alt proces ciclic. Dar nu asta contează. Acum e cald. E bine. E acel moment mult așteptat, luminița de la capătul tunelului. E cromatica splendidă a culorilor reci. E sunetul triumfător al izvoarelor care au reușit să topească zăpada puțină de care-am avut parte. (more…)