Stockholm Royal Seaport – de la zonă industrială la district urban sustenabil

Stockholm Royal Seaport – de la zonă industrială la district urban sustenabil

Globalizarea resurselor şi impactul asupra comunităţilor locale

Globalizarea aduce oamenii de pe tot globul în aceeaşi competiţie. Acest lucru înseamnă că firmele, ţările şi administraţiile sunt în competiţie unele cu altele. În dinamica globalizării, orice măsură economică poate afecta firmele din diferite locuri ale lumii. În aceste condiţii, firmele îşi vor creşte mobilitatea, adică îşi vor reloca activitatea, pentru a putea limita efectele negative şi chiar pentru a supravieţui. În cazul în care are loc migraţia firmelor sau acestea îşi încetează activitatea, zonele din care pleacă vor avea de suferit din punct de vedere economic, social şi de mediu, iar autorităţile publice trebuie să intervină pentru a rezolva problemele rezultate. Aici putem vedea exemplul Braşovului care, odată cu ieşirea României din zona de influenţă sovietică şi intrarea sa în zona de influenţă a democraţiei europene şi americane, a început să sufere atât din punct de vedere economic, cât şi social datorită închiderii fabricilor regimului trecut. Au rămas astfel mari întinderi de teren în degradare, în interiorul şi la limita municipiului Braşov, iar în prezent, lucrurile sunt departe de a fi rezolvate. Mai mult, situaţia nu este unică în ţară.

În cazul Suediei şi, mai exact, al orașului Stockholm, situaţia e un pic diferită. Globalizarea la care noi, România, suntem învăţăcei, pentru Stockholm şi Suedia înseamnă o creştere a capacităţii de a atinge eficienţa, competitivitatea şi dezvoltarea tehnologică. Iar un exemplu în acest sens este zona Stockholm Royal Seaport, zonă portuară şi industrială a capitalei suedeze.

Începutul unui nou district, Stockholm Royal Seaport
În condiţiile în care România este dependentă de gazul rusesc, uzinele pentru producţia de gaze din Stockholm Royal Seaport şi-au sistat activitatea în ianuarie 2011. Acest lucru de datorează în mare parte datorită reducerii consumului de gaz la locuinţe şi trecerea înspre energii verzi.

Decizia de reorganizare şi dezvoltare a zonei Stockholm Royal Seaport a fost luată în anul 2003. E momentul în care apar şi primele proteste (dezacorduri) faţă de modul de planificare. Ca urmare, administraţia locală suedeză a schimbat planul de la unul general la planuri modulare, având grijă să existe o conectivitate optimă.

Investiţiile presupun practic o conversie a zonei, prin trecerea de la industrie la o gamă largă de afaceri, care să ofere mai multe oportunităţi de angajare şi dezvoltare şi prin construcţia de locuinţe. S-a decis ca zona să aibă un profil ecologic distinct, pornind de la experinţa suedeză în materie de ecologie şi de mediu. Schimbarea va consolida poziţia capitalei Stockholm printre cele mai active în lupta pentru mediu şi va contribui de asemenea la dezvoltarea de noi tehnologii de mediu, de care vor beneficia la construcţia de locuinţe.

În acest demers, Stockholm trebuie să îmbine continua expansiune a oraşului cu înaltele ambiţii ecologice. Pentru realizarea acestui obiectiv, e nevoie de participarea tuturor actorilor şi în acest sens, oraşul va lucra în strânsă colaborare cu tot ce constituie comunitatea de afaceri din Suedia. Clădirile care găzduiau uzinele de gaze sunt păstrate datorită valorii istorice pe care o au, ele devenind gazde pentru alte activităţi, din alte domenii. Spre deosebire de situaţiile obişnuite de declin declanşate de restrângerea activităţii economice, în Stockholm Royal Seaport, intervenţia autorităţilor a limitat efectele negative şi a prevenit migraţia populaţiei şi degradarea fondului locativ. Oamenii şi-au putut păstra locuinţele şi au avut şansa să se angajeze în aceeaşi zonă.

Stockholm şi-a propus ca până în 2030 să devină lider în ceea ce înseamnă societate adaptată la mediu, care să livreze pentru locuitori standarde înalte de viaţă. Punctele importante în această ecuaţie sunt apropierea faţă de apă şi faţă de natură.

Dezvoltarea presupune realizarea unui număr de 12.000 de apartamente şi 35.000 de locuri de muncă în domenii care merg de la operaţiuni portuare la servicii financiare, media şi start-up în servicii şi sfera culturală. Aceasta este ţinta imediată, însă obiectivul pe 10 ani e de realizare a 140.000 de apartamente, în contextul în care previziunile pentru următorii 10 ani spun că populaţia capitalei Suediei va creşte cu 250.000 de locuitori. Stockholm îşi stabileşte această creştere ca ţintă necesară pentru a putea ajunge capitala Scandinaviei.

Arhitectura şi designul vor ţine cont de iniţiativele locuitorilor, astfel încât aceştia să aibă o mai bună relaţionare socială şi o responsabilitate mai ridicată faţă de spaţiul urban şi toată lumea să simtă că aparţine oraşului. Districtul va trebui să ofere toate facilităţile, incluzând restaurante, cafenele, baruri, magazine, săli de sport, cinematografe, hoteluri, săli de conferinţe, locuri pentru arte, muzică, dans, dar şi spaţii publice dedicate evenimentelor în aer liber.

Districtul găzduieşte la momentul discuţiei 650 de companii, iar autoritatea locală depune eforturi ca acestea să fie în siguranţă. Şi pentru ca zona să nu devină un oraş în interiorul capitalei, au fost luate în considerare şi accesul, şoselele, introducerea unei linii de tramvai, extinderea reţelei de drumuri.

Investiţiile, deşi mari, se vor face cu prudenţă, iar deciziile se vor lua în baza unor discuţii constructive, bine argumentate, cu răspundere şi care să aibă un management al resurselor pe termen lung.

Grijă pentru mediu
Ţintele de mediu pentru Stockholm Royal Seaport sunt:
– Reducerea emisiilor de dioxid de carbon sub 1,5 tone pe persoană până în 2020. În prezent, media pe Suedia este de 4,5 tone pe persoană;
– Adaptarea la climatul viitor, de exemplu la precipitaţii crescute;
– Renunţarea până în 2030 la combustibilii fosili. Această ţintă este mai ambiţioasă decât cea pe tot oraşul Stockholm, care a stabilit aceeaşi ţintă până în anul 2050.

Pentru atingerea acestor ţinte, eforturile se vor direcţiona spre utilizarea energiei verzi, transport ecologic eficient, adaptarea la schimbările climatice, modele ciclice la nivel de sistem şi aspecte legate de stilul de viaţă. Trebuie menţionat faptul că Suedia şi Stockholm au o experienţă în dezvoltarea surselor alternative de energie începând cu sfârşitul anilor ’70, când a fost o criză a petrolului. Stockholm şi întreaga Suedie erau atunci în mare dependenţă de petrol, iar criza ce i-a afectat s-a transformat într-o lecţie care i-a ajutat să reducă şi dependenţa de gaze.

Şi fiindcă districtul este port la Marea Baltică, au fost luate în calcul atragerea şi creşterea numărului de operatori navali, de feriboturi şi nave de croazieră. Practic, se doreşte ca Stockholm să devină o destinaţie turistică mai importantă, devenind punct de plecare şi sosire pentru navele de croazieră. Pentru a susţine un flux mai mare de pasageri şi de nave, încă din 2008 s-a construit un terminal pentru navele de croazieră, iar în plan mai este prevăzută, până în 2019, construirea unui terminal de pasageri. Şi fiindcă apa are o importanţă crescută în Stockholm, autorităţile au trasat în plan şi dezvoltarea transportului pe apă. Practic, prin folosirea de vase în regim de transport public, care vin în paralel cu mijloacele terestre, se produce o accesibilitate şi mai bună între distric şi celelalte zone ale oraşului. Măsura este importantă, dacă ne gândim că numai pe legătura cu Finlanda şi Estonia circulă aproximativ 4 milioane de persoane.

Pe lângă toate formele de transport public se vor mai realiza căi pietonale şi benzi pentru biciclete care vor face legătura între district, insula Lidingö, centrele de afaceri şi comerciale şi marile zone verzi la nord şi sud Djurgården. Infrastructura din Stockholm este foarte mult axată pe reducerea utilizării vehiculelor personale şi merge spre o infrastructură de transport public şi de biciclete, în acest sens s-a şi luat decizia de a avea un număr limitat de parcări.

Inovaţie
Comunitatea economică a zilei de mâine, cel puţin aşa se poate spune despre ambiţia oraşului de a ajunge centrul financiar al zonei Baltice până în 2030. Acest lucru înseamnă că activitatea antreprenorială va fi caracterizată de activităţi pe bază de cunoaştere şi un nivel înalt de inovare. Companiile din districtul Stockholm Royal Seaport vor colabora îndeaproape cu instituţii de cercetare şi academice, Royal Institute of Technology, Stockholm School of Economics şi Stockholm University. Ca urmare, se aşteaptă ca mai multe companii să se mute în district. Un alt element atractiv economic este construirea unei unităţi de producţie de energie şi agent termic pe bază de combustibili bio.

Şi tot legat de ambiţii, districtul trebuie să devină lider în inovaţiile de mediu, tehnologii de mediu şi dezvoltare sustenabilă. Acest lucru presupune soluţii tehnice cu eficienţă ridicată pentru clădiri şi infrastructură, dezvoltarea reţelelor energetice inteligente pentru producţia şi distribuţia energiei electrice. Soluţiile adaptate la mediu vor reduce: consumul de energie, nivelul de deşeuri şi cerinţele de transport. Vor exista un management bine gândit pentru folosirea resurselor şi o abordare prudentă în reciclare.

Rezidenţii districtului vor avea parte de cea mai atractivă zonă din punct de vedere al locuirii, facilităţilor, culturii şi divertismentului. Toate spaţiile vor fi caracterizate prin accesibilitate ridicată. Pe principiul diversitatea conduce la libertatea de a alege, districtul va îmbina tradiţionalul cu modernul, cu accente pe cultură şi viaţă sportivă. Clădirile istorice vor găzdui o multitudine de activităţi care vor atrage un număr mare de vizitatori.

Un proiect cu susţinere internaţională
Proiectul suedez are şi susţinere internaţională prin The Climate Positive Development Program, un program realizat de către Clinton Climate Initiative şi US Green Building Council, şi este printre cele 18 proiecte susţinute la nivel internaţional ca model de bună practică în dezvoltarea de succes a spaţiului urban economic şi ecologic.

Ca o recunoaştere a eforturilor Stockholmului pentru a face un oraş adaptat la mediu, Comisia Europeană i-a acordat în 2010 titlul de Capitală Verde Europeană. Printre ţintele şi realizările oraşului care au adus recunoaştere oraşului, amintim: un sistem administrativ care garantează că aspectele ce ţin de mediu vor fi luate în considerare la realizarea bugetelor, la planificări şi că evoluţiile mediului vor fi monitorizate; reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 25% pe locuitor faţă de 1990; eliminarea combustibililor fosili până în 2050.

Sursa: Emilie Zetterström – Communications officer including study visits, Stockholm Royal Seaport Innovation (credit foto)

scris de Mihai Tatu – sociolog, membru Asociația Visum pentru Educație și Cultură