Prezența și absența la vot de la alegerile locale 2016

Prezența și absența la vot de la alegerile locale 2016

Pentru că alegerile pentru Parlament sunt foarte aproape, pe 11 decembrie, ne-am decis să ne uităm puțin pe cifrele de la alegerile locale din 2016.

De obicei suntem tentați să ne uităm pe prezența la vot, adică numărul și procentul de oameni care au ieșit la vot în ziua alegerilor. De altfel, asta ni se dă, chiar dacă Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) are ceva mai multe date.

Știm prezența la vot, dar ne interesează și absența la vot. Adică aceia care nu au ieșit la vot în ziua alegerilor. Din păcate doar la nivel de cifre. Motivele sunt cunoscute de fiecare în parte.

Exercițiul de calcul vizează județul Brașov.

La nivel național, AEP zice că sunt 18.320.473 de persoane pe listele de alegători.

La nivelul județului Brașov, AEP zice că sunt 518.658 de persoane pe listele de alegători.

Să explicăm tabelul.

În tabel avem prezența la vot:
- Național 8.874.432 – 48,44%
- Județul Brașov 236.470 – 45,59% – nivel aflat sub cel național.

Apoi, calculele au fost făcute pe categorii de vârstă și sexe.

La coloana „nr naț” (număr persoane la nivel național) și „nr BV1” (număr persoane la nivelul județului Brașov) sunt cifrele pe care le-am primit de la AEP.

La coloana „% naț” sunt cifrele din coloana „nr naț” trecute în procente. Acestea sunt calculate în raport cu numărul de persoane aflate pe listele de alegători la nivel național, 18.320.473.
La coloana „% BV1” sunt cifrele din coloana „nr BV1” trecute în procente. Acestea sunt calculate în raport cu numărul de persoane aflate pe listele de alegători la nivelul județului Brașov, 518.658.

Partea cea mai interesantă vine acum, când pentru județul Brașov avem și datele statistice ale populației la data de 1 ianuarie 2016 (conform Direcției Județene de Statistică Brașov).
Vedem că absența la vot este de 281.188, adică 54,41%.

Pe coloana „nr insse BV” sunt cifrele populației pe județul Brașov.

Pe coloana „nr BV2” sunt numărul de persoane absente de la vot. Iar pe coloana „% BV2” sunt trecute în procente cifrele de la coloana „nr BV2”. Procentele sunt calculate în raport cu numărul de persoane aflate pe listele de alegători la nivelul județului Brașov, 518.658.

Ce concluzii putem trage de aici:
– Persoanele din categoriile de la 18 ani la 44 de ani ies în număr mai mic la vot în cadrul categoriilor lor (în acest caz, procentul prezenților la vot e mai mic decât procentul absenților la vot) decât o fac persoanele de la categoriile peste 45 de ani (în acest caz, procentul prezenților la vot e mai mare decât procentul absenților la vot ), atât la bărbați cât și la femei.
– Persoanele din categoriile de la 18 ani la 44 de ani, cumulate, ies la vot, ca număr, cu puțin peste categoria 45 – 64 de ani, 47.473 la 45.195.
– Femeile cu vârste peste 45 ies cu câteva mii mai multe la vot decât bărbații cu vârste peste 45 de ani. Aici trebuie ținut cont de faptul că femeile sunt mai multe cu vreo 18.000.
– Persoanele cu vârste peste 45 de ani au ieșit la vot în număr mai mare în comparație cu persoanele sub 44 de ani. La bărbați 45+ au fost 67.778 în timp ce la 18-44 au fost 47.473. La femei 45+ au fost 74.546 în timp ce la 18-44 au fost 46.673. Asta înseamnă că persoanele cu vârste peste 45 de ani sunt prezente la vot cu aproximativ 40-50% mai mult decât persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 44 de ani.

Ceea ce putem observa este că tinerii se implică foarte puțin în viața politică, deși politicul le influențează viața și le determină parcursul următorilor ani. Sunt necesare o implicare activă și o conștientizare a necesității de a acționa, de a se implica, de a înțelege lumea care îi înconjoară, de a fi critici și de a-și exprima opiniile, de a deveni interesați de lucrurile pe care le trăiesc. În momentul de față, la nivel național, doar 9,82 % din tineri (18 – 35 de ani) își exercită dreptul (și totodată responsabilitatea) de a vota. La nivelul județului Brașov, procentul e de 9,81%.

Ne lovim de o lipsă de interes din partea tinerilor față de viața politică. În spațiul public, circulă la întrebarea „mergi la vot?” răspunsuri de tipul „nu, pentru că oricum nu se schimbă nimic”; „nu mă interesează politica”. Ne dăm seama de faptul că tinerii nu conștientizează gravitatea afirmațiilor de tipul celor de mai sus. Este important să ne implicăm în viața societății în care trăim, căci oamenii care ajung la „cârmă”, deciziile care se iau la nivel administrativ, sunt aspecte care vor hotărî dacă fiecare dintre noi va trăi sau nu în normalitate, va avea sau nu un trai decent.

Dacă luăm în calcul și studiul celor de la Organization for Economic Co-operation and Development (OECD), conform căruia, 42% din elevii de 15 ani din România nu pot selecta informații relevante și nu pot face raționamente elementare, ne lovim de încă un răspuns pentru presupusul dezinteres al persoanelor ajunse și/sau trecute de 18 ani, cu drept de vot, care nu se implică în acțiunile de decizie în comunitate. Mai multe despre educație aici.

material realizat de Mihai Tatu și Adriana Hurjui, sociologi și membri ai Asociației Visum pentru Educație și Cultură