Parcarea Hirscher sau cum începem să distrugem Centrul Istoric al Brașovului

Parcarea Hirscher sau cum începem să distrugem Centrul Istoric al Brașovului

Am scris deja că parcarea Hirscher nu este o idee bună. Între timp, m-am convins că realizarea unei astfel de parcări nu numai că nu este bună, ci de-a dreptul nocivă pentru Centrul Istoric al Brașovului.

Vă înteb (uitați-vă la poze cum ar arăta parcarea și pe site-ul parcării) chiar vrem să lăsăm așa o moștenire pentru Brașov, în comparație cu ce moștenire am primit? Chiar nu ne interesează ce efecte apar ca urmare a unei astfel de realizări?

credit foto: Elmas

Iar întrebările pe care le puneam în decembrie 2016 rămân valabile:
1. Care este cererea care să justifice realizarea parcării în acest loc?
2. Există alternative mai potrivite care ar putea fi explorate (alte locuri pentru parcare etc.)?
3. Există întrebuințări mai bune pentru acest loc?
4. Cum se aliniază această propunere cu obiectivul de a face Brașovul un oraș sustenabil și cum protejează caracterul istoric?
5. Care sunt sursele de finanțare și costul total pentru parcare? Este singura întrebare la care am primit răspuns, aproximativ 10 milioane de euro, cu finanțare private asigurată de Elmas SRL. De menționat totuși că, având în vedere că parcarea s-ar realiza prin investiție privată, costurile și profitul nu fac obiectul discuției noastre.
6. Credeți că turiștii, români și, mai ales cei străini, vin să vadă sticlă și metal în mijlocul unui centru istoric?
7. Când mergeți în afara țării, vizitați centrele istorice pentru clădirile vechi sau pentru cele de sticlă și metal?

La întâlnire, ni s-au prezentat aspecte care țin de soluția tehnică pe care o considerăm în continuare, fără a fi specialiști în domeniu, una bună. Nu contestăm în niciun caz această soluție din punct de vedere tehnic sau al siguranței, cu atât mai mult cu cât vine din partea unei companii cu experiență și renume. Totuși, clădirea pare a fi tratată ca un obiect de sine stătător, fără a fi racordată la contextul în care se află.

Ce pare îngrijorător este faptul că se vrea construirea unei parcări pentru mașini în pofida unui regulament de urbanism care clar nu permite așa ceva pentru zona respectivă și care pare a fi luat ca și element consultativ chiar și de către arhitecți. Și vă pun la dispoziție regulamentul de urbanism pentru PUZ zona de protective arhitecturală „Cetate”. Clădirea se află pe strada Apollonia Hirscher (de aici și numele parcării), care, conform acestui PUZ se află în zona ZIR 1.

Iată câteva prevederi care reglementează regimul de contruire, extrase din Regulamentul de urbanism:

„Reglementări Generale zona „Cetate”
Partea I. Natura ocupării şi utilizării terenului
Articolul 1. Ocuparea şi utilizarea terenului

1.1. Clădiri existente cu valoare de monument sau cu calităţi ambientale
Se menţin fără transformări în afara revenirii la forma originală sau cu transformări interioare (recompartimentări, modificări) având ca obiect ridicarea confortului sau, după caz, se restaurează, in toate Z.I.R.-urile: clădiri sau fragmente de clădiri cu calităţi ambientale/de acompaniament, identificate prin studii referitoare la fondul construit existent (cartări, relevee, analize de context etc.).
Măsurile de conservare se extind la elemente arhitecturale interioare şi se propun pe baza unor proiecte de specialitate.

Articolul 12. Aspectul exterior

12.1. În toate zonele istorice de referinţă (ZIR), orice clădire va fi tratată sau concepută ca un element care trebuie să participe la compoziţia de ansamblu în care se integrează. Ea trebuie să contribuie la punerea în valoare a acelei zone, recomandându-se ca arhitectura şi plastica să se armonizeze cu caracterul zonei protejate.

Pentru ZIR 1

Articolul 2. Tipuri admise de ocupare şi utilizare a terenului

Utilizările admise sunt:
- locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri, în regim de construire continuu (înşiruite în fronturi omogene);
- extinderi minore ale construcţiilor existente pentru probleme tehnologice, sub rezerva aplicării reglementărilor din articolele 10,11,12)
- se recomandă o notă de specializare a străzilor, mai ales pietonale, prin predominanţa utilizării parterurilor, fie pentru comerţ de obiecte de artă, bijuterii şi consignaţii, fie pentru cafenele, ceainării, mici restaurante specializate, pensiuni, cluburi, sedii ale unor asociaţii etc.(în mai mică proporţie în SIR 1b);
- în cazul conversiei şi extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca şi în cazul introducerii unor noi funcţiuni sau al reconstrucţiei unor clădiri, vor putea fi dispuse la parterul clădirilor şi, eventual, în curţi, funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor şi turiştilor, având preponderent caracter de comerţ şi servicii de standard ridicat: magazine de lux, magazine specializate, restaurante, cofetării, cafenele, baruri, agenţii, bănci şi oficii bancare, anticariate, consignaţii, galerii de artă, reprezentanţe comerciale, birouri diverse, servicii colective şi personale, distracţii, servicii pentru recreere etc.

Utilizări admise cu condiţionări:
- se admit, selectiv, utilizări pentru funcţiuni comerciale, servicii profesionale și mici activităţi manufacturiere compatibile cu statutul zonei centrale protejate şi atractive pentru turismul cultural, cu condiţia ca suprafaţa acestora să nu depăşească 250 mp ADC, să nu genereze transporturi grele, sa nu atragă mai mult de 5 autoturisme, să nu fie poluante și să nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare și producţie (după caz în SIR 1b).

Articolul 3. Tipuri interzise de ocupare şi utilizare a terenului

Se interzic următoarele utilizări:
- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat (vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintelor pentru depozitare si producţie şi prin deşeurile produse;
- antrepozite şi adăposturi care nu sunt legate de activitatea comercială sau artizanală exercitată în limitele zonei;
- crearea sau amenajarea de campinguri şi terenuri aferente pentru staţionarea vehiculelor.

Articolul 12. Aspect exterior

12.2. Se interzic:
- imitarea stilurilor arhitecturale străine zonei, realizarea de pastişe sau folosirea de material nespecifice regiunii;
- imitarea materialelor naturale (ex.: piatră, lemn, simulări de paramente);
- utilizarea tâmplăriei metalice sau de PVC de culoare albă (pentru uşi, ferestre etc.).

12.4. Reguli relative la construcţiile noi
12.4.1. Nici o prescripţie privind forma, modenatura sau tehnica de construcţie nu este definită pentru a nu se aduce restricţii utilizării unor procedee inovatoare care să permită implantarea de elemente noi, integrabile.
Se vor lua în considerare doar:
- asigurarea perenităţii clădirilor prin utilizarea de materiale care asigură o bună conservare;
- grija pentru integrarea în coerenţa generală a zonei.
12.4.2. Materiale
Restricţiile cu privire la materiale sunt definite ca la articolul 12.2. Se vor utiliza numai materiale cu comportare garantată în timp.”

Am trecut multe din reglementări ca să înțelegem exact cadrul în care putem sau nu să aplicăm o idee de construcție. Sper că e suficient de clar ce se poate face și ce nu.

Aș vrea însă să mai aduc în discuție demersul făcut de Elmas SRL și anume Certificatul de Urbanism:
Certificat urbanism
3149/18.10.2016    
Solicitant: SC ELMAS SRL
Scopul solicitarii: Obţinere A.C. pentru Schimbare de destinaţie din locuinţe în birouri prin remodelare construcţie existentă şi parcare automatizată.
Adresa solicitarii: judetul Braşov, localitatea Braşov, Strada Apollonia Hirscher, nr. 5
Valabilitate: 12 luni

*A.C. – autorizație de construire

Ce este de reținut aici este formularea „Obţinere A.C. pentru Schimbare de destinaţie din locuinţe în birouri prin remodelare construcţie existentă şi parcare automatizată.”, care este vădit făcută pentru a induce o altă idee decât ceea ce se vrea în realitate.

Realitatea am constatat-o pe data de 22 martie 2017, la o întâlnire oferită de Elmas pentru o discuție cu privire la parcare. La întâlnire, domnul Marton Geza a afirmat clar că vrea o parcare de sticlă și metal.
Mai exact, dânsul vrea să facă exact ce vedeți în poze. Parcarea nu o să aibă birouri proprii pentru că nu o să aibă angajați la fața locului, dar nici nu cred că vor exista spații pentru birouri de închiriat (cu atât mai mult cu cât a afirmat că alt business în afara celui prezentat nu este de interes pentru dumnealui).
Și iată că vedem problema de formulare din Certificatul de urbanism – „Schimbare de destinaţie din locuinţe în birouri”, ceea ce este evident formulată pentru a muta atenția de la problemă.

O altă problemă din formulare e legată de „remodelare construcție existetentă”. Însă nu se poate vorbi despre remodelare, fiind vorba de demolare completă și construcție complet nouă.
Aici vorbim în mod exclusiv de o investiție, o afacere din care se urmărește câștig. Acest lucru nu este o problemă, ci faptul că se folosește pretextul dezvoltării Brașovului și a rezolvării nevoii de parcări pentru brașoveni, când de fapt nu e așa.

De fapt, realizarea unei parcări în zona menționată ar putea aduce cu ea o serie de chestiuni:

1. A fost adusă în discuție oferirea de spațiu de parcare pentru rezidenți, în număr de maximum 50. Ori acest lucru nu rezolvă cu adevărat nevoia de parcări pentru rezidenți.

2. S-ar produce o aglomerare în centru, aglomerare care oricum și acum reprezintă o problemă. De ce vrem să aducem tot mai multe mașini în centrul istoric, când în această zonă ar trebui să promovăm soluțiile pentru pietoni?

3. La prezentare, ni s-a spus că va exista o aplicație bine pusă la punct prin care turistul poate verifica dacă există loc de parcare disponibil; astfel, s-ar evita aglomerarea întrucât turistul nu va veni cu mașina acolo dacă va vedea pe aplicație că nu sunt locuri libere. Aici s-ar putea să avem o surpriză din partea comportamentului uman. Dacă luăm în calcul turistul străin, trebuie să ne punem întrebarea în ce măsură un turist străin care vine cu mașina va ști despre această aplicație (dacă știe, nu putem să-i anticipăm comportamentul), iar dacă vorbim despre turistul român, trebuie să luăm în calcul tendința lui, generată de experiențele trăite din acest punct de vedere în ultimii ani, de a merge pe ideea „lasă că până ajung eu poate se eliberează ceva”.

4. Nu am înțeles exact cum a ajuns Elmas la rezultatele că nu se va produce aglomerare, de ce ar fi mai benefice șase intrări și nu mai puține, pe baza a ce are siguranța că „nu se va sta la coadă” pentru intrarea în parcare. Ni s-a spus că tot procesul de intrare a mașinii în parcare durează 80 de secunde/mașină. Dacă avem 18 mașini care vor să intre în parcare, la 6 mașini care intră simultan și o distribuție de 3 mașini pe intrare, înseamnă undeva la 4 minute/intrare pentru toate cele 18 mașini. Însă avem și mașinile care vor să iasă și care au prioritate, desigur. Astfel, ni s-a spus că timpul de ieșire este de 100 de secunde. Deci, dacă raportăm tot la 18 mașini care ies, înseamnă undeva la 5 minute/ieșire. Făcând acest exercițiu  ne-am dat seama că pot apărea cozi așteptându-se intrarea și ieșirea mașinilor, iar strada nu permite o coadă de așteptare mai lungă de 3-4 mașini fără a incomoda traficul.

5. În acest loc avem aproximativ 15 locuri de parcare publică – parcare în spic, nu cea mai fericită într-adevăr. Deși consider că problema parcării din zona istorică trebuie rezolvată, consider și că parcările de acest tip de care ne lovim pe străzile centrului nu sunt deloc în regulă. Cu toate acestea, Elmas și-a propus desființarea acestei parcări publice. O să spunem, nu-i problemă, mașinile pot fi parcate în noua parcare automatizată, cu siguranță mult mai sigură din multe puncte de vedere. Însă trebuie să luăm în calcul și faptul că desființarea celor 15 locuri de parcare publică înseamnă că încasările care mergeau la bugetul local vor merge în contul firmei.

6. Lăsând la o parte și cele 15 locuri de parcare publică, tot acolo avem și un trotuar. În măsura în care această parcare cu șase intrări va fi realizată, trebuie să luăm în calcul două aspecte: unul ține de siguranța pietonilor care va fi pusă în pericol; al doilea ține de faptul că mulți pietoni vor evita să meargă pe trotuarul cu pricina, tocmai din lipsa de siguranță și confort psihic. Elmas vine cu propunerea de a muta trotuarul pe mijloc, între mașinile care așteaptă să intre/iasă din parcare și mașinile care circulă pe banda a doua. Practic, pietonul ar trebui să meargă printre mașini, aspect care clar este inadmisibil și aberant.

7. Dacă se acceptă un astfel de proiect, riscul ca oricine să vină cu o propunere similară în Centrul Istoric crește considerabil. Per ansamblu, ar duce la o transformare majoră a Centrului Istoric, care nu este în avantajul Brașovului. Întrebarea este: ne dorim distrugerea Centrului Istoric?

Mai este de spus că domnul Marton Geza nu a fost deschis pentru a implementa soluția de parcare pe care o propune în alte locuri în afara Centrului istoric. Așa cum nu a fost receptiv nici că oportunitatea realizării unor astfel de parcări trebuie făcute cu studiu de trafic și în corelare cu Planul de Mobilitate Urbană Durabilă.

Ca o concluzie, repet, soluția tehnică, propunerea acestei parcări moderne, automatizate și poate chiar futuristă pentru România este de aplaudat, niciun participant de la întâlnire nu a contestat acest lucru. Cu toții ne dorim un sistem de parcare sigur, realizat corect, care să rezolve o parte din problema Brașovului din acest punct de vedere. Problema văzută de cei prezenți la întâlnire nu ține de parcarea în sine, ci ține de locul acestei parcări – în centrul istoric, într-o zonă destinată altor lucruri, într-o zonă care are niște reguli stricte și clare prin PUZ, într-o zonă cu străduțe înguste, care nu a fost construită pentru mașini, ci pentru oameni. Sperăm ca Elmas să ia decizia matură și corectă în această situație.

Material realizat de Mihai Tatu și Adriana Hurjui, sociologi și membri Asociația Visum