Intersecția Calea București – str. Carpaților – str. Aurelian – I-STEP

Intersecția Calea București – str. Carpaților – str. Aurelian, analiză I-STEP

Intersecția Calea București – Carpaților este una dintre cele mai importante și aglomerate zone din Brașov. Cu toate acestea, este o zonă cu probleme din punct de vedere al traficului și a siguranței în trafic.

I-STEP

Astfel, o primă problemă se învârte în jurul sensului giratoriu. În ciuda concepției actuale, sensurile giratorii nu au ca scop fluidizarea traficului, ci scopul unui sens giratoriu este calmarea traficului. În momentul în care realizăm un sens giratoriu prea larg, cum este cel care face legătura între Calea București, str. Carpaților și str. Aurelian (vezi img. 1), în loc de decelerare, acesta încurajează și oferă posibilitatea accelerării. Pe lângă acest aspect, așezarea trecerii de pietoni la o distanță mare de sensul giratoriu, adică în raza de accelerare a autoturismului, va deveni un punct de pericol pentru, riscul unui accident grav sau mortal fiind ridicat.

O a doua problemă majoră este reprezentată de linia de oprire a trecerii de pietoni, care se află foarte aproape de trecere:
– Pietonii care doresc să traverseze nu se simt în siguranță, întrucât mașina merge cu viteză până aproape de trecere;
– Riscul de accidente este ridicat, vizibilitatea fiind redusă pentru conducătorii auto. Vezi img. 2

O soluție ar fi cu siguranță amplasarea liniei de oprire a trecerii la 6 metri de trecerea de pietoni, oferind astfel vizibilitate tuturor benzilor și încurajând decelerarea din timp în preajma trecerilor de pietoni.

O altă problemă este reprezentată de distanța dintre trecerile de pietoni. De exemplu, dacă doresc să ajung de la trecerea de pe str. Aurelian la trecerea de pe str. Carpaților din img. 4, va trebui să înconjor foarte mult și să trec de la o trecere la alta pentru a ajunge la destinație. Astfel, apare riscul ca un pieton să traverseze neregulamentar pentru a ajunge mai rapid la destinație, ceea ce îi pune siguranța în pericol. Este important să înțelegem un lucru: pentru a putea crea spații sigure pentru traversare, nu este suficient să amplasăm o trecere „legală”, ci este important să analizăm întâi și să ținem cont de necesitățile oamenilor și de fluxul natural pietonal. Un pieton nu se va îndepărta/nu va înconjura foarte mult în direcția opusă punctului său de destinație doar pentru a traversa pe la trecere, ci, în cazul în care trecerile sunt la distanțe mari (cum este exemplul menționat mai devreme), pietonii vor căuta modalități comode și rapide de a ajunge la destinație.

O soluție ar fi crearea unor insule (splitters) care pot realiza o punte mai scurtă și directă între puncte și pot menaja conflictele, atenția pentru traversare făcându-se pentru fiecare direcție în parte, pe rând (vezi img. 5). De asemenea, trecerile de pietoni ar trebui mutate cât mai aproape de intersecție.

I-STEP

O altă problemă identificată se regăsește în img. 6.1., img. 6.2., img. 6.3. și img. 7 și este legată de curbele foarte largi, oferind prilejul de accelerare pentru autoturisme, întrucât trecerea se face aproape în linie dreaptă.

De asemenea, sensul giratoriu foarte larg încurajează viteza: intrarea din strada Aurelian spre Carpaților are loc aproape în linie dreaptă (img. 6.1.), fără a obliga autoturismul să decelereze. Singura curbă pe care o putem considera pozitivă este Aurelian – dreapta spre Calea București (img. 7), fiind o curbă cu unghi mic ce conduce la decelerare, însă ieșirea din această stradă este dificilă din cauza traficului intens și în viteză de pe Calea București ce traversează giratoriul.

Notă: În img. 6.1., img. 6.2., img. 6.3. și img. 7 sunt trasate două traiectorii: cea cu alb reprezintă alegerea pe care șoferii o fac pentru a traversa giratoriul în cel mai scurt timp și cu cel mai mic efort; iar cea colorată reprezintă traiectoria calculată de Google Maps pe care ar trebui să meargă șoferii sau traiectoria „legală”.

Ce se mai poate observa pe cele patru imagini? Vedem că traiectoriile legale sunt colorate, pentru care Google Maps ne oferă și legendă, care ne spune cu ce viteză se circulă. Astfel, vedem din cele patru imagini că în cea mai mare parte a intersecției, Google Maps detectează o circulație în viteză, ceea ce este marcat cu galben. Avem doar două zone, scurte, marcate cu roșu care indică porțiuni în care se circulă cu viteză scăzută. Dacă ne uităm la geometria acestor două porțiuni, vom vedea că sunt zonă îngustă (str. Aurelian) și că are o curbare a drumului la intrarea în giratoriu (str. Carpaților). Pentru porțiunile marcate cu galben, inclusiv interiorul giratoriului, vedem că sunt late și drepte, ceea ce încurajează condusul cu viteză.

Din acest lucru se poate trage o concluzie de felul următor, dacă traiectoria legală, care este mai curbată decât cea folosită, este de viteză, atunci ne putem da seama că traiectoria folosită descrie viteze și mai mari, fiind mult mai dreaptă.

Pe scurt spus: viteză ridicată = siguranță scăzută.

Pentru alte analize I-STEP intrați AICI.

scris de Adriana Hurjui – sociolog, membru Asociația Visum pentru Educație și Cultură