Intersecţia Calea București, Saturn, Poienelor – I-STEP

Intersecţia Calea București, Saturn, Poienelor – analiză I-STEP

Vorbim despre intersecția dintre Calea București, Saturn, Poienelor. Observă cu ușurință problemele găsite în alte intersecții (Trecerea de pietoni de pe Hărmanului, intersecția Făget) de către Mihai Tatu. Printre aceste probleme putem să enumerăm:
– Distanța mare a trecerilor de pietoni față de sensul giratoriu, fapt ce le plasează într-o zonă în care mașinile circulă cu viteză mare, img. 1;

I-STEP

- Lungimea trecerilor de pietoni: Trecearea de pe Bulevardul Saturn, trece peste nouă benzi de circulație, cu o insulă pietonală intre 4 și 5 benzi, img. 2;

Trecerea care traversează Calea București în dreptul McDonald`s-ului, img. 3, traversează 7 benzi cu o insula pietonală – problema adițională, în cazul acestei insule pietonale, se datorează faptului că distanța de la ea până la capătul Bulevardului în direcția Mol-ului este lungă (aproximativ de 1.5 ori) ceea ce îi anulează din eficiență;

- Linia de oprire a mașinilor este în dreptul trecerii de pietoni, ceea ce, în cazul trecerilor lungi, este o problemă în ceea ce privește vizibilitatea: mașinile de pe primele benzi acoperă câmpul vizual al șoferilor de pe ultima bandă care nu mai pot vedea eventualii pietoni;
– Geometria străzii care favorizează trecerea rapidă a mașinilor: aici vedem că sensul giratoriu, care are rolul de calmare a traficului (obligă soferii să încetinească ca să poată să-l ocolească), privit din direcția Bulevardul Saturn spre Strada Poienelor și dinspre Calea București spre Calea București, nu își indeplinește funcția: mașinile pot să treacă aproape în linie dreaptă, img. 4, img. 5, img. 6 şi img. 7.

Din cele patru imagini (4, 5, 6 şi 7) reiese că intersecţia este una în care se circulă cu viteză, după cum ne arată şi legenda Google Maps. Vedem că toate porţiunile marcate în culori sunt de viteză, cu o singură excepţie, o bucată în img. 4.

Tot în cele patru imagini se pot vedea trasate două traiectorii, cea în culori, care descrie traseul legal, cel pe care ar trebui să circule maşinile. Şi traseul marcat cu alb, care arată ruta cea mai rapidă, cu cel mai mic efort pentru a traversa intersecţia. Traseul alb este şi cel utilizat. De aici se poate extrage faptul că dacă traseul legal, care este mai curbat, permite viteză ridicată, atunci traseul alb, foarte puţin curbat, va fi un traseu pe care se va circula cel puţin cu viteza de pe cel legal.

I-STEP

- Un element nou constă în faptul că pe Calea București nu este trecere de pietoni pe partea de sus a sensului. Avem o trece de pietoni mai sus, care traversează strada într-o zonă în care mașinile circulă cu viteză mare, img. 1.

Pentru că problemele sunt asemănătoare, celor discutate în cazul altor intersecții, și soluțiile sunt asemănătoare:
– Aproprierea trecerilor de pietoni de sensul giratoriu;
– Realizarea insulelor pietonale astfel încât să micșoreze expunerea pietonilor la mașini, img. 8;

- Mărirea, repoziționearea sensului giratoriu astfel încât să-și poată îndeplinii funcția de calmare a traficului;
– Amplasearea trecerilor de pietoni pe toate laturile intersecției;
– Amplasarea liniilor de oprire a mașinilor la o distanță cuprinsă între 6 și 15 metri, img. 9.

Dacă încerc să trag o concluzie prinvind modul în care sunt gândite aceste intersecții pot doar să spun că s-a pus prioritate pe mașină: „Cum putem face lucrurile astfel încât traficul de mașini să decurgă cât mai ușor și mai fluid?” a fost întrebarea care a guvernat luarea deciziilor. După ce s-au asigurat pe cât posibil de acest lucru, au început să facă concesii și altor participanți ai traficului, anume pietonilor (au pus zebre și insule de pietoni în așa fel încât să nu incomedeze prea mult traficul). În ceea ce privește bicicliștii, orice facilitate lipsește.

Pentru alte analize I-STEP intrați AICI.

scris de Emil Vulcu – sociolog, membru Asociația Visum pentru Educație și Cultură