De ce nu pune şi ar trebui să pună omul modern mâna pe carte? Iată întrebarea la care au încercat să răspundă invitaţii speciali împreună cu ceilalţi participanţi care au asistat la cea de-a opta ediţie a Atelierului de Idei.
Încă de la început, dezbaterea s-a dovedit a fi una realistă, care pune accentul pe cifre şi statistici, dl Florin Ifrim, de la Librăria Okian, punctând aspectul că „piaţa de carte din România se află într-o continuă scădere”. În continuarea acestui spirit, dl prof. univ. dr. Andrei Bodiu ne-a pus în vedere că această scădere a cererii de carte de pe piaţa românească are loc pe „fondul crizei economice”. Cu toate acestea, tot dl Bodiu ne arată că factorul economic nu reprezintă unicul motiv, din moment ce „românii se uită la televizor 6,3 ore pe zi”, ceea ce înseamnă foarte mult în raport cu celelalte ţări din Uniunea Europeană.
Pe lângă aceste cauze, respectul pe care oamenii din ziua de astăzi îl arată cărţilor şi lecturii este tot mai mic, aceasta contribuind la scăderea interesului general pentru lectură ca hobby, activitate recreatoare. Iar acest fenomen are loc în pofida diversificării formatului cărţilor, care devin tot mai atractive pe zi ce trece, după cum ne-a exemplificat dl Bodiu. Tot dânsul a mai subliniat încă doi factori care au contribuit decisiv la scăderea cererii de carte în România, anume „evoluţia exponenţială a pieţii după anul 2000” (care presupune o lectură specializată pe domenii şi discipline, având în vedere un scop precis şi care foloseşte latura ştiinţifică a cititului) şi dezvoltarea mijloacelor de difuzare a cărţilor în format electronic (accesul la internet şi folosirea diferitelor „device-uri”).
În continuarea ideilor precedente, dl conf. univ. dr. Adrian Lăcătuş a identificat drept o posibilă cauză a scăderii interesului pentru lectură în faptul că cititul este „o practică burgheză”, care n-a fost familiară societăţii noastre, cu o cultură predominant rurală, nici în vremurile trecute. Acest neajuns s-ar putea remedia în timp prin apropierea copiilor de actul citirii încă de când sunt în şcoală. Cu toate acestea, realitatea este că „listele de lecturi obligatorii” mai mult îi îndepărtează pe elevi de lectură. După cum ne arată şi dl Bodiu, astfel de liste conţin cărţi care ori sunt depăşite cu privire la realităţile vieţii cotidine şi a mediului în care cresc copiii (care au acces la desene animate, filme, jocuri pe calculator), iar un alt motiv pentru îndepărtarea de actul lecturii ar putea fi și modul în care profesorii de la clasă pun problema cititului. Astfel, maniera restrictivă cu privire la lecturile care trebuie avute în vedere, cât şi incapacitatea sistemului de educaţie românesc şi chiar a societăţii în ansamblu de a răspunde la întrebarea „la ce îmi foloseşte să citesc?” constituie toate elemente care îndepărtează oamenii de cărţi. În acest mod, oamenii devin avizi de subiectele senzaţionale din mass-media în detrimentul cititului, aşa cum aprecia un domn din public.
Tot dl Lăcătuş evidenţiază mai apoi că cititul reprezintă în primul rând „o experienţă a solitudinii”, care nu se mai încadrează în tiparele lumii moderne, ce pune accentul pe hiper-activitate şi ştiri de ultim moment. În acest fel, oamenii nu mai caută valori perene sau o creştere spirituală şi culturală autentică, ci se lasă influenţaţi de modele sau repere temporare, pe care le abandonează imediat ce găsesc altele care li se par mai potrivite.
În acest moment al discuţiilor, o persoană din public a elaborat ideea că demersul lecturii din zilele noastre se dovedeşte a fi polarizat, adică ori se citeşte intensiv ori deloc, anticipând în acest fel ruptura care există în societate între diferitele categorii sociale.
Ajunşi în acest punct al dezbaterii, invitaţii şi publicul deopotrivă au căutat soluţii pentru remedierea lipsei lecturii sau a izolării acesteia. Între ele, dl Bodiu a enumerat următoarele: lectura trebuie să facă posibil succesul social; se simte nevoia unor modele adecvate în şcoli şi în societate; adaptarea cititului la societatea de astăzi prin încurajarea elevilor să citească din cărţile timpurilor moderne, între care regăsim populara serie „Harry Potter”. În adaos la aceste soluţii, alte persoane din public au susţinut că salvarea situaţiei stă într-o mai bună educaţie dată copiilor acasă, de către părinţi, sau în „abordarea transdisciplinară” a lecturii.
După toate aceste idei şi soluţii, cert rămâne că societatea în care trăim traversează o criză existenţială, iar rolul cărţilor s-ar putea dovedi decisiv în regăsirea valorilor culturale şi morale de către noi toţi.
Articol realizat de Bogdan Ene
Foto: Mihai Tatu
Suntem și pe