Brașovul istoric sub asediul banului
Brașovul istoric este compus din patru zone: Brașovul Vechi, Blumăna, Cetate și Șchei. Din cele patru, zona Cetate își păstrează cel mai bine aspectul istoric. Țesutul urban, arhitectura și accesul seamănă cu cele de la 1887. În celelalte trei zone au avut loc modificări masive, astfel încât nu se mai poate vorbi de zone istorice. Dar încă se mai pot salva.
sursa foto: Arhivele Naționale Brașov
Chiar și așa, nucleul istoric și de imagine al Brașovului este dat de zona Cetate și dacă vrem să vorbim în continuare de Brașov, este important să ne raportăm la istorie, arhitectură, țesut urban, iar viziunea este de a restaura în totalitate și de a oferi funcțiuni acestui spațiu urban pentru oameni.
Mașinile nu au ce să caute în acest spațiu pentru că Brașovul istoric este burg, deci, istoric vorbind este pentru oameni. Acest lucru înseamnă că omul merge pe jos, locuiește și participă la evenimente sau intră în locuri dedicate lui în tot acest spațiu.
Asta trebuie să fie viziunea pentru Brașovul istoric. Acest țesut urban, istoric-arhitectural dedicat omului, este într-o relație cu mediul natural, adică în relație cu Tâmpa și Dealurile Warthe și Melcilor. Orice interes particular care nu înțelege menirea Brașovului și nu vede că istoria face parte din viitorul orașului vine ca o agresiune la viitorul Brașovului și a locuitorilor săi.
Spun acestea pentru că 2016 și 2017 au fost ani grei în care Brașovul istoric a fost asediat de proiecte imobiliare care contravin celor spuse mai sus. Din păcate, 2018 nu este lipsit nici el de aceste agresiuni. Aflăm știrea că ELMAS a primit certificatul de urbanism pentru parcarea auto în locul clădirii de pe Apollonia Hirscher nr. 5. Am scris de la bun început de ce nu e în regulă proiectul acesta.
Problema nu este certificatul de urbanism, ci faptul că se insistă cu această greșeală de a face o parcare în locul unei clădiri vechi. Această parcare nu este un sprijin major pentru turismul brașovean așa cum spune ELMAS. E doar un interes privat economic în detrimentul interesului public.
Turiștii nu vin în Centrul istoric ca să parcheze sau ca să se plimbe cu mașina, nimeni de altfel. Nici măcar nu ar trebui încurajat acest gând. Ei vin să vadă clădirile vechi, să se plimble, să participe la activități și să se cazeze-mănânce-bea.
Așa cum spuneam la început, Brașovul istoric are patru zone, numai că acum acest statut îl mai poartă doar zona Cetate (cu foarte mici excepții), care este una foarte mică.
Pentru a ne da seama cât de mică este această zonă, putem face o tură pe margini, de jur împrejur, și ajungem la o lungine de 3,13 km. Dacă e să luăm pe lungime, avem undeva la 900 de metri, iar pe lățime aproximativ 700 de metri. Ori asta nu e o zonă de parcat și de mers cu mașina.
Sursa foto: Google maps
Scriu în speranța că Brașovul va fi gândit totuși pentru oameni și nu pentru mașini.
Salut noua luare de atitudine a Asociatiei VISUM. Ma tem insa ca, din nefericire, autoritatile si institutiile vor manifesta aceeasi nepasare ca si pana acum, folosind tactica cu care ne-au obisnuit, cea a proverbului “cainii latra, caravana trece”. Trebuie sa gasim caile de a determina o schimbare in sensul legilor, civilizatiei si, pana la urma, a bunului-simt, caci ceea ce se intampla acum este o crima din mai multe puncte de vedere.
iN toate orasele medievale ale Europei parcarile sint inafara zonei turistice, este permis numai traficul pietonal, exemplu Sienna (Italia), Dubrovnik ( Croatia ), orasul vechi in Praga, etc. Brasovul vechi trebuie protejat de masini , numai asa turismul adevarat va exista. Construirea unei parking pe str. Apollonia Hirsher este impotriva ratiuni de a practica un turism inteligent.